{"id":117,"date":"2009-10-07T21:54:07","date_gmt":"2009-10-07T20:54:07","guid":{"rendered":"http:\/\/armanami.org\/blog\/?page_id=117"},"modified":"2009-10-07T21:54:07","modified_gmt":"2009-10-07T20:54:07","slug":"lectsiili-16-shi-17","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/","title":{"rendered":"LECTSIILI 16 shi 17"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold;\">LECTSIILI 16 shi 17 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI U<\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\"><\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Litira u ari trei sonuri:<span> <\/span><br \/>\n(i) poati s-aib\u00e3 sonlu-timelj, di vocal\u00e3 u;<br \/>\n(ii) poati si s-avd\u00e3 muljat, ca vocal\u00e3 u, cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i dininti (tsi<br \/>\ns-avdi ma nu si scrii), va dz\u00e3c\u00e3, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un<br \/>\ndiftongu iu (semivocal\u00e3 i), shi<br \/>\n(iii) poati si s-avd\u00e3 (i s-nu s-avd\u00e3) ca un\u00e3 semivocal\u00e3 u, cari poati si s\u00e3<br \/>\nscrii (ma poati shi s-nu si scrii), tu bitisita (ic\u00e3 tu mesea) di zboar\u00e3,<br \/>\nsingur\u00e3 i ca parti dit un diftongu i triftongu.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 1 di Timelj: Vocala u<br \/>\n(c\u00e3ndu s-avdi u, NU s-avdi ca diftongul iu)<br \/>\nVocala u poati si s-afl\u00e3:<span> <\/span><br \/>\n(i) Singur\u00e3 (un\u00e3 vocal\u00e3 pronuntsat\u00e3 ahoryea, f\u00e3r\u00e3 alt\u00e3 semivocal\u00e3 tu idyea<br \/>\nsilab\u00e3 ning\u00e3 ea) ca, bun\u00e3oar\u00e3, tu zboar\u00e3li: a-sud, c\u00e3n-du, co-dru, lun-gu,<br \/>\nor-dzu, por-tu, pu-tea-ri, u-d\u00e3, u-l\u00f3g\/\u00f3-lug, sful-gu, etc. ic\u00e3<br \/>\n(ii) Deadun cu un\u00e3 semivocal\u00e3, ca parti dit un diftongu iu, ui (vocal\u00e3 u,<br \/>\nsemivocal\u00e3 i), shi uu (protlu u vocal\u00e3, al doilea semivocal\u00e3) ca, bun\u00e3oar\u00e3,<br \/>\ntu zboar\u00e3li: a-pan-ghiu, chi-rui, ciu-mag, cu-ra-iuri, fui, giul-giu,<br \/>\nhiu-mu-ses-cu, id-yiu, is-chiu, iu-va, mis-tir-yiu, pla-iuri, scljin-ciu,<br \/>\nui-di-ses-cu, ve-duu, vi-dzui, zmel-ciu, etc. Poati si s-afl\u00e3 deadun sh-cu<br \/>\ndau\u00e3 semivocali i, ca parti dit triftongul iui (vocal\u00e3 u, semivocali i) tsi<br \/>\nlu-afl\u00e3m mash tu zboar\u00e3 compusi ca iu-i (= iu easti), bun\u00e3oar\u00e3.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; Vocala u<span> <\/span><br \/>\n(i) dit bitisita-a zboar\u00e3lor, cari yini dup\u00e3 dau\u00e3 ic\u00e3 ma multi consoani,<br \/>\nsimpli i compusi, ic\u00e3 consoana complex\u00e3 x, shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) vocala u cari s-afl\u00e3 tu mesea-a zboar\u00e3lor,<span> <\/span><br \/>\nlipseashti totna scriari (sh-atumtsea c\u00e3ndu s-avdi ca un\u00e3 semivocal\u00e3 ic\u00e3 nu<br \/>\ns-avdi dip, cu tuti c\u00e3 u easti un\u00e3 vocal\u00e3).<br \/>\nExceptsie va s-hib\u00e3 mash atumtsea c\u00e3ndu scriitorlu va s-u-aspun\u00e3 maxus c\u00e3<br \/>\nu-lu nu si scrii; ca, bun\u00e3oar\u00e3, tu puizii, c\u00e3ndu ritmul va s-caft\u00e3 un\u00e3<br \/>\nsilab\u00e3 ma puts\u00e3n.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3:<span> <\/span><br \/>\n(1) Zboar\u00e3li tsi bitisescu cu vocala u tsi yini<span> <\/span><br \/>\n(i) dup\u00e3 dau\u00e3 (i ma multi) consoani simpli i compusi ic\u00e3<span> <\/span><br \/>\n(ii) dup\u00e3 consoana complex\u00e3 x,<span> <\/span><br \/>\nlipsescu totna scriari ashi cum s-fatsi tu zboar\u00e3li: an-dar-tu, ar-hun-du,<br \/>\nar-m\u00e3-nes-cu, as-pru, c\u00e3n-du, chi-pru, cor-bu, lu-xu, or-bu, pi-xu,<br \/>\npl\u00e3n-gu, por-tu, pr\u00e3n-dzu, sfun-gu, shtum-bu, tser-bu, tu-ches-cu, tur-cu,<br \/>\num-plu, ur-ghes-cu, vl\u00e3n-gu, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari ca: an-dart, ar-hund,<br \/>\nar-m\u00e3-nesc, aspr, c\u00e3nd, chipr, corb, lux, orb, pix, pl\u00e3ng, port, pr\u00e3ndz,<br \/>\nsfung, shtumb, tserb, tu-chesc, turc, umpl, ur-ghesc, vl\u00e3ng, etc. cu tuti<br \/>\nc\u00e3 poati si s-avd\u00e3 ashi. B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3, atumtsea c\u00e3ndu semivocala u yini<br \/>\ndup\u00e3 sonlu l\/r, pronuntsarea-a zboar\u00e3lor nu easti lishoar\u00e3.<br \/>\n(2) Zboar\u00e3li cari au un\u00e3 vocal\u00e3 u tu mesi, tsi poati si s-avd\u00e3 sh-ca un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 ic\u00e3 s-nu s-avd\u00e3 dip, lipsescu scriari cu u, ca tu zboar\u00e3li:<br \/>\ncu-ru-n\u00e3, mu-lja-ri\/mu-lja-re, pu-ts\u00e3n, etc. Eali nu lipsescu scriari ca:<br \/>\ncru-n\u00e3, mlja-ri, mtream, pts\u00e3n, etc. diper atumtsea c\u00e3ndu scriitorlu va s-u<br \/>\nfac\u00e3 maxus.<span> <\/span><br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, fraza: &#8220;easti mushat\u00e3 sh-dup\u00e3 puts\u00e3n chiro va-lj bag curuna sh-va<br \/>\nu mutrescu ghini\u2026&#8221; nu va scriari: &#8220;easti mshat\u00e3 sh-dup\u00e3 pts\u00e3n chiro va-lj<br \/>\nbag cruna sh-va u mtrescu ghini \u2026&#8221; cu tuti c\u00e3 tu zbur\u00e3ri, di ma multili<br \/>\nori, semivocala u nu s-avdi. B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 zboar\u00e3li mushat\u00e3, puts\u00e3n,<br \/>\ncuruna shi mutrescu, au n\u00e3intea-a lor un zbor tsi bitiseashti cu un\u00e3<br \/>\nvocal\u00e3, sh-aestu lucru fatsi mult cama lishoar\u00e3 pronuntsarea-a zboar\u00e3lor<br \/>\nca: mshat\u00e3, pts\u00e3n, cruna shi mtrescu.<br \/>\nNota 1 &#8211; Vocala u va s-avd\u00e3 ca un\u00e3 semivocal\u00e3 sh-lipseashti totna scriari,<br \/>\nc\u00e3ndu zborlu s-leag\u00e3 cu-un\u00e3 cratim\u00e3 di zborlu di dup\u00e3 el, sh-c\u00e3ndu aestu<br \/>\nzbor dit soni nchiseashti cu un\u00e3 vocal\u00e3 (ma multu a shi u).<span> <\/span><br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, vocala u dit bitisita-a zborlui pr\u00e3ndzu, c\u00e3ndu s-avdi ca un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 u shi s-afl\u00e3 ligat\u00e3 di zborlu di dup\u00e3 el, lipseashti s-hib\u00e3<br \/>\ntotna scriat\u00e3 ca tu expresiili: &#8220;mi dush tri pr\u00e3ndzu-acas\u00e3 la el&#8221;, ic\u00e3<br \/>\n&#8220;mi-aveam dus\u00e3-acas\u00e3 la el tri pr\u00e3ndzu-un\u00e3 sear\u00e3&#8221;. Aesti expresii nu<br \/>\nlipsescu scriari: &#8220;mi dush tri pr\u00e3ndz-acas\u00e3 la el&#8221;, ic\u00e3 &#8220;mi-aveam<br \/>\ndus\u00e3-acas\u00e3 la el tri pr\u00e3ndz-un\u00e3 sear\u00e3&#8221;, nec\u00e3 n-ariseashti s-videm scriat\u00e3:<br \/>\n&#8220;mi-aveam dus\u00e3-acas\u00e3 la el tri pr\u00e3ndzu n\u00e3 sear\u00e3&#8221;.<br \/>\nNota 2 &#8211; Tu zboar\u00e3li dit aest\u00e3 sectsie, diftongul iu (semivocal\u00e3 i, vocal\u00e3<br \/>\nu) nu easti idyiul diftongu iu (vocal\u00e3 i, semivocal\u00e3 u) tsi lu-afl\u00e3m tu<br \/>\nzboar\u00e3 ca: ar-niu, c\u00e3r-ci-liu, c\u00e3r-di-liu, hiu, ir-njiu, scriu, shtiu,<br \/>\nsti-hiu, ti-riu, u-ra-niu, etc. Nec\u00e3 easti idyiul cu combinatsia di litiri<br \/>\niu (semivocali i shi u). Dup\u00e3 cum aspusim sh-tu lectsia-a vocal\u00e3ljei i,<br \/>\nsemivocala u (vedz sonlu 3 di ma nghios) nu lipseashti scriari.<br \/>\nSonlu 2: Vocala Muljat\u00e3 u<span> <\/span><br \/>\n(c\u00e3ndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul iu)<br \/>\nC\u00e3ndu litira u s-afl\u00e3 dup\u00e3 consoanili simpli i compusi j, sh, lj, shi nj &#8211;<br \/>\ncari s-avdu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i tu bitisit\u00e3 tsi nu si scrii &#8211; litira u<br \/>\ns-moalji shi, cu tuti c\u00e3 si scrii u, s-pronunts\u00e3 ca diftongul iu.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; Sonlu iu (semivocal\u00e3 i, vocal\u00e3 u) tsi yini dup\u00e3 consoanili simpli<br \/>\ni compusi j, sh, lj shi nj, lipseashti totna scriari u, v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 nu va<br \/>\nscriari iu.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3, zboar\u00e3li di ma nghios lipsescu totna scriari ca: ac-shu,<br \/>\na-lep-shu, a-lju-rea, a-ljum-trea, a-nju-riz-m\u00e3, c\u00e3-ljuri, cu-shu-ri,<br \/>\ndzi-nu-clju, h\u00e3-njuri, li-shu-redz, mi-t\u00e3-nju-si-ri, mush-clju, pap-nju,<br \/>\no-clju, or-nju, shu-be-i, shu-mu-ronj, shu-ri-chits, shuts, te-ljuri,<br \/>\nv\u00e3-ljuri, znju-r\u00e3, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari ca: ac-shiu, a-lep-shiu,<br \/>\na-ljiu-rea, a-ljium-trea, a-njiu-riz-m\u00e3, c\u00e3-ljiuri, cu-shiu-ri,<br \/>\ndzi-nu-cljiu, h\u00e3-njiuri, li-shiu-redz, mi-t\u00e3-njiu-si-ri, mush-cljiu,<br \/>\npap-njiu, o-cljiu, or-njiu, shiu-be-i, shiu-mu-ronj, shiu-ri-chits, shiuts,<br \/>\nte-ljiuri, v\u00e3-ljiuri, znjiu-r\u00e3, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 3: Semivocala u<br \/>\nSemivocala u poati si s-avd\u00e3, ma poati shi s-nu s-avd\u00e3, si s\u00e3 scrii, ma<br \/>\npoati shi s-nu si scrii, dup\u00e3 cum u-aspunem tu regula di ma nghios.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; (1) Zboar\u00e3li masculini (shi niutri) tsi bitisescu la singular cu<br \/>\nun diftongu au, \u00e3u, eu, iu, ou shi uu, (vocal\u00e3 a\/\u00e3\/e\/i\/o\/u tu nchisit\u00e3,<br \/>\nsemivocal\u00e3 u tu bitisit\u00e3), lipsescu scriari cu semivocala u.<span> <\/span><br \/>\nSingura exceptsie easti cu zboar\u00e3li cari au dau\u00e3 varianti:<span> <\/span><br \/>\n(i) un\u00e3 variant\u00e3 tsi bitiseashti cu diftongul au\/\u00e3u\/eu\/iu\/ou (vocal\u00e3<br \/>\na\/\u00e3\/e\/i\/o, semivocal\u00e3 u) shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) alt\u00e3 variant\u00e3 cari bitiseashti cu vocala a\/\u00e3\/e\/i\/o actsintuat\u00e3.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocala u, va dz\u00e3c\u00e3, mash tu forma-a<br \/>\ndau\u00e3ljei variant\u00e3.<br \/>\n(2) Semivocala u nu lipseashti scriari c\u00e3ndu<span> <\/span><br \/>\n(i) s-avdi (ma cari, tu ndau\u00e3 grai poati shi s-nu s-avd\u00e3) tu coada-a<br \/>\nsubstantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a<br \/>\nformilor verbali, etc. sh-c\u00e3ndu<span> <\/span><br \/>\n(ii) yini dup\u00e3 diftongul ic\u00e3 triftongul ai, oi, shi eai (vocal\u00e3 a\/o shi<br \/>\nsemivocal\u00e3 e\/i), shi sonurli ci, gi, hi, chi, ghi shi yi (semivocal\u00e3 i).<br \/>\n(3) Semivocala u nu lipseashti scriari:<span> <\/span><br \/>\n(i) c\u00e3ndu poati si s-avd\u00e3 di multi ori (ma nu totna) tu coada-a<br \/>\nsubstantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a<br \/>\nformilor verbali, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) c\u00e3ndu yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 (nu dau\u00e3 i ma multi), simpl\u00e3 i<br \/>\ncompus\u00e3 (ma nu consoanili lj\/nj, nec\u00e3 consoana complex\u00e3 x).<br \/>\n(4) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi<br \/>\nformili verbali tsi bitisescu cu lj shi nj shi s-avdu cu un son iu<br \/>\n(semivocali i shi u) tu bitisit\u00e3, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocalili i shi u.<br \/>\nExceptsii pot si s-fac\u00e3 atumtsea c\u00e3ndu<span> <\/span><br \/>\n(i) scriitorlu va s-u va maxus ca zborlu si s-pronunts\u00e3 cu un\u00e3 vocal\u00e3<br \/>\nsh-nu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u shi c\u00e3ndu<span> <\/span><br \/>\n(ii) semivocala u si scrii c\u00e3 s-leag\u00e3 cu un\u00e3 cratim\u00e3 di zborlu tsi yini<br \/>\ndup\u00e3 ea.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3<br \/>\n(1) Zboar\u00e3li tsi bitisescu cu un diftongu au, \u00e3u, eu, iu, ou shi uu,<br \/>\n(vocal\u00e3 a\/\u00e3\/e\/i\/o\/u tu nchisit\u00e3, semivocal\u00e3 u tu soni), lipsescu scriari cu<br \/>\nsemivocala u tu bitisit\u00e3. Ashi avem zboar\u00e3 ca: a-r\u00e3u, a-reu, as-chi-tiu,<br \/>\nbeu, ca-ra-beu, cu-leu, cur-cu-beu, di-pis-ta-neu, g\u00e3b-jeu, greu, ir-njiu,<br \/>\nli-mu-njeu, meu, diz-nou, seu, sil-viu, siv-da-liu, sti-hiu, ti-riu,<br \/>\nu-vreu, va-iu, ve-duu, viu, zmeu, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu s-avdu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 f\u00e3r\u00e3 semivocala u.<span> <\/span><br \/>\nMa zboar\u00e3li cari au sh-un\u00e3 variant\u00e3 cu semivocala u tsi nu s-avdi, zboar\u00e3<br \/>\nca: a-gea-miu\/a-gea-mi, b\u00e3-c\u00e3-l\u00e3u\/b\u00e3-c\u00e3-l\u00e3, chi-rou\/chi-ro, h\u00e3z-n\u00e3u\/h\u00e3z-n\u00e3,<br \/>\ni-na-ciu\/i-na-ci, sa-deu\/sa-de, z\u00e3-n\u00e3t-ciu\/z\u00e3-n\u00e3t-ci, etc. lipsescu totna<br \/>\nscriari shi pronuntsari f\u00e3r\u00e3 u, ca: a-gea-mi, b\u00e3-c\u00e3-l\u00e3, chi-ro, h\u00e3z-n\u00e3,<br \/>\ni-na-ci, sa-de, z\u00e3-n\u00e3t-ci, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari cu u, ca: a-gea-miu, b\u00e3-c\u00e3-l\u00e3u,<br \/>\nchi-rou, h\u00e3z-n\u00e3u, i-na-ciu, sa-deu, z\u00e3-n\u00e3t-ciu, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(2) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili<br \/>\nverbali, etc. cari bitisescu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u tsi yini dup\u00e3 diftongul<br \/>\nic\u00e3 triftongul ai, oi, shi eai (vocal\u00e3 a\/o shi semivocal\u00e3 e\/i), lipsescu<br \/>\nscriari f\u00e3r\u00e3 semivocala u, ca zboar\u00e3li: (mini) a-c\u00e3-tsai, (mini) a-drai,<br \/>\na-mi-ra-lai\/mi-ra-lai, a-r\u00e3z-boi, a-roi, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai,<br \/>\nfi-teai, g\u00e3-dz\u00e3-moi, grai, ha-ra-mu-fai, lai, Mai, ma-ra-doi, mir-yiu-loi,<br \/>\nn\u00e3-vai, (mini) pur-tai, rai\/a-rai, plai, proi, sa-ra-cu-fai, su-mu-lai,<br \/>\nti-hi-lai, ti-ru-fai, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari: (mini) a-c\u00e3-tsaiu, (mini)<br \/>\na-draiu, a-mi-ra-laiu\/mi-ra-laiu, a-r\u00e3z-boiu, a-roiu, bu-du-vaiu, bu-geaiu,<br \/>\ncu-raiu, fi-teaiu, g\u00e3-dz\u00e3-moiu, graiu, ha-ra-mu-faiu, laiu, Maiu,<br \/>\nma-ra-doiu, mir-yiu-loiu, n\u00e3-vaiu, (mini) pur-taiu, raiu\/a-raiu, plaiu,<br \/>\nproiu, sa-ra-cu-faiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, ti-ru-faiu, etc.<br \/>\nNota 1 &#8211; C\u00e3ndu suntu masculini, ndau\u00e3 zboar\u00e3 di ma nsus fac pluralu idyea<br \/>\nsoe; mash c\u00e3 semivocala u dit bitisit\u00e3 nu s-mata avdi. Pluralu-a aishtor<br \/>\nzboar\u00e3 si ngr\u00e3pseashti un\u00e3 soe cu singularlu, va dz\u00e3c\u00e3, si scrii ca tu<br \/>\nzboar\u00e3li: bu-geai, ma-ra-doi, etc. Tut un\u00e3 soe poati si s\u00e3 ngr\u00e3pseasc\u00e3 shi<br \/>\npluralu di la ndau\u00e3 zboar\u00e3 niutri. Mash c\u00e3 eali nu s-pronunts\u00e3 idyea soi:<br \/>\nsemivocala i dit soni, s-fatsi vocal\u00e3 i.<span> <\/span><br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, ashi avem zboar\u00e3 niutri la plural ca: bu-du-va-i, gra-i<br \/>\n(gra-iuri), n\u00e3-va-i (n\u00e3-va-iuri), ti-ru-fa-i, etc.<br \/>\nNota 2 &#8211; Avem shi zboar\u00e3 tsi bitisescu cu ai\/oi, tr\u00e3 cari sonlu i dit soni<br \/>\neasti vocal\u00e3 shi s-avdi f\u00e3r\u00e3 u-shcurtu tu coad\u00e3. Mash c\u00e3 zboar\u00e3li:<br \/>\n(i) suntu fiminini la singular, nu masculini, zboar\u00e3 ca: ca-to-i\/ca-to-yi,<br \/>\ncum-bu-lo-i\/cum-bu-lo-yi, etc.<span> <\/span><br \/>\n(ii) suntu substantivi la plural, nu la singular ca: boi, oi, etc.<span> <\/span><br \/>\n(iii) formi verbali la persoana-a daua, nu la prota persoan\u00e3 ca: (tini)<br \/>\na-c\u00e3-tsai, (tini) a-drai, (tini) shi-deai, (tini) vreai, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(iv) alti zboar\u00e3 ca n\u00e3-poi, voi, a-poi, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(3) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formi<br \/>\nverbali, etc. cari bitisescu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u tsi yini dup\u00e3 sonurli ci,<br \/>\nshi gi (semivocal\u00e3 i), lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocala u, ca zboar\u00e3li:<br \/>\na-rici (prici), a-rici (g\u00e3rnuts), as-cum-tici, ba-ljaci, c\u00e3r-nici,<br \/>\nc\u00e3r-ni-coci, c\u00e3r-paci, cu-cu-lici, cu-paci, cu-ragi, feci, g\u00e3r-baci,<br \/>\nghiu-mici, ghiu-veci, li-cu-rici, pi-ti-cuci, poci (stamn\u00e3), poci (njic),<br \/>\nst\u00e3n-gaci, t\u00e3l-maci, tuci, tungi, u-raci, zvici, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari cu semivocala u, ca: a-riciu (prici),<br \/>\na-riciu (g\u00e3rnuts), as-cum-ticiu, ba-ljaciu, c\u00e3r-niciu, c\u00e3r-ni-cociu,<br \/>\nc\u00e3r-paciu, cu-cu-liciu, cu-paciu, cu-ragiu, feciu, g\u00e3r-baciu, ghiu-miciu,<br \/>\nghiu-veciu, li-cu-riciu, pi-ti-cuciu, pociu (stamn\u00e3), pociu (njic),<br \/>\nst\u00e3n-gaciu, t\u00e3l-maciu, tuciu, tungiu, u-raciu, zviciu, etc.<span> <\/span><br \/>\nNota 1 &#8211; C\u00e3ndu suntu masculini, pluralu di la ndau\u00e3 zboar\u00e3 si scrii idyea<br \/>\nsoe cu singularlu; mash c\u00e3 pluralu nu s-avdi cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u tu<br \/>\nbitisit\u00e3. Ashi avem zboar\u00e3li masculini la plural: a-rici (prici), ba-ljaci,<br \/>\nc\u00e3r-paci, cu-paci, li-cu-rici, poci (njic), st\u00e3n-gaci, t\u00e3l-maci, u-raci,<br \/>\netc. Zborlu tuci, nu ari plural.<span> <\/span><br \/>\nTut un\u00e3 soe poati si s\u00e3 ngr\u00e3pseasc\u00e3 shi pluralu di la ndau\u00e3 zboar\u00e3 niutri.<br \/>\nMash c\u00e3 eali nu s-pronunts\u00e3 idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi<br \/>\nvocal\u00e3. Bun\u00e3oar\u00e3, ashi avem zboar\u00e3li niutri la plural ca: a-ri-ci<br \/>\n(g\u00e3rnuts\u00e3), as-cum-ti-ci, c\u00e3r-ni-ci, c\u00e3r-ni-coa-ci, cu-cu-li-ci, g\u00e3r-ba-ci,<br \/>\nghiu-mi-ci, ghiu-ve-ci, pi-ti-cu-ci, poa-ci, tun-giuri, zvi-ci, etc. Zborlu<br \/>\ncu-ragi nu-ari plural.<br \/>\nNota 2 &#8211; Tu-aest\u00e3 clas\u00e3 di zboar\u00e3, masculini shi niutri, sonlu iu easti<br \/>\nfaptu di dau\u00e3 semivocali, i shi u. Avem shi alt\u00e3 soe di:<br \/>\n(i) zboar\u00e3 tsi bitisescu cu diftongul iu (vocala i, semivocala u, ca tu<br \/>\nzborlu c\u00e3rciliu; ic\u00e3 semivocala i, vocala u, ca tu zboar\u00e3li giulgiu shi<br \/>\nzmelciu),<span> <\/span><br \/>\n(ii) zboar\u00e3 masculini tsi bitisescu cu vocala i, cu actsentu (ca zboar\u00e3li<br \/>\nchiragi shi z\u00e3n\u00e3tci), shi<span> <\/span><br \/>\n(iii) zboar\u00e3 fiminini tsi bitisescu cu vocala i f\u00e3r\u00e3 actsentu (ca tu zborlu<br \/>\nborgi).<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(4) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili<br \/>\nverbali, etc. cari bitisescu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u tsi yini dup\u00e3 sonurli hi,<br \/>\nchi, ghi shi yi, (semivocal\u00e3 i), lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocala u, ashi<br \/>\ncum si scriu zboar\u00e3li: (mini) a-prochi, (mini) as-cuchi, a-vlachi, a-xayi,<br \/>\nayi, c\u00e3-l\u00e3m-bu-chi, cochi, cohi, prochi, psohi, v\u00e3-rachi, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari cu semivocala u ca: (mini)<br \/>\na-prochiu, (mini) as-cuchiu, a-vlachiu, a-xayiu, ayiu, c\u00e3-l\u00e3m-bu-chiu,<br \/>\ncochiu, cohiu, prochiu, psohiu, v\u00e3-rachiu, etc.<br \/>\nNota 1 &#8211; Aesti zboar\u00e3 (substantivi shi adgectivi) au pluralu &#8211; di multi ori<br \/>\nma nu totna &#8211; cu sonlu i tu bitisit\u00e3 (semivocal\u00e3 c\u00e3ndu zborlu easti<br \/>\nmasculin shi vocal\u00e3 c\u00e3ndu easti niutru), un i tsi s-pronunts\u00e3 mash i, nu<br \/>\ns-pronunts\u00e3 iu.<span> <\/span><br \/>\nTr-atsea, tr\u00e3 ndau\u00e3 zboar\u00e3 di ma nsus, pluralu s\u00e3 ngr\u00e3pseashti idyea soe cu<br \/>\nsingularlu: ayi, c\u00e3-l\u00e3m-bu-chi, cochi, prochi, psohi, stri-prochi,<br \/>\nv\u00e3-r\u00e3chi, etc.<span> <\/span><br \/>\nB\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 zboar\u00e3li avlachi shi v\u00e3rachi si scriu (ma nu s-pronunts\u00e3)<br \/>\nun\u00e3 soi la niutru singular (a-vlachi, v\u00e3-rachi) shi la fiminin singular<br \/>\n(a-vla-chi, v\u00e3-ra-chi).<br \/>\nNota 2 &#8211; La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-prochi,<br \/>\n(tini) as-cuchi, etc. iu semivocala i dit soni s-avdi f\u00e3r\u00e3 semivocal\u00e3 u<br \/>\ndup\u00e3 ea.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(5) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili<br \/>\nverbali, etc. cari bitisescu cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 (nu dau\u00e3 i ma multi), simpl\u00e3 i compus\u00e3 (ma nu consoanili lj\/nj,<br \/>\nnec\u00e3 consoana complex\u00e3 x), lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocala u.<span> <\/span><br \/>\nAshi avem zboar\u00e3 ca: (mini) a-vredz, a-crish, a-crit, a-di-ljat, a-gra-mat,<br \/>\na-rar, ar-m\u00e3n, a-rosh, a-ush, az-gher, \u00e3n-fash, \u00e3n-gljets, \u00e3n-grash,<br \/>\n\u00e3n-vets, ba-ba-gean, ba-gav, b\u00e3-nedz, b\u00e3r-bat, bash, brats, bu-its, bush,<br \/>\nc\u00e3-pos, ca-ra-ghios, c\u00e3r-v\u00e3-nar, cash, c\u00e3s-tr\u00e3-vets, c\u00e3-tush, c\u00e3-tu-shits,<br \/>\nchis-chin, chi-trish, ci-li-par, ci-resh (pomlu), co-luv, cu-cosh (pomlu),<br \/>\ndiz-gljets, dur-njit, dush-man, fu-dul, fu-dzit, g\u00e3r-nuts, giu-dets, glar,<br \/>\ngru-madz, h\u00e3-ri-os, ha-rish, h\u00e3r-sit, i-ni-mos, lu-credz, m\u00e3r-cat,<br \/>\nmin-ghiush, min-ti-men, mi-xos, mur-dar, mut, muts, ni-pot, njedz, num-tar,<br \/>\npi-cu-rar, pi-ri-fan, prash, prot, puts, sclav, scos, shed, shush, slab,<br \/>\nsots, su-flit, tri-cut, us-pets, u-vedz, vrut, xen, zlot, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3rn\u00e3oar\u00e3 scriari cu semivocala u ca: a-vredzu,<br \/>\na-crishu, a-critu, a-di-ljatu, a-gra-matu, a-raru, ar-m\u00e3nu, a-roshu,<br \/>\na-ushu, az-gheru, \u00e3n-fashu, \u00e3n-gljetsu, \u00e3n-grashu, \u00e3n-vetsu, ba-ba-geanu,<br \/>\nba-gavu, b\u00e3-nedzu, b\u00e3r-batu, bashu, bratsu, bu-itsu, bushu, c\u00e3-posu,<br \/>\nca-ra-ghiosu, c\u00e3r-v\u00e3-naru, cashu, c\u00e3s-tr\u00e3-vetsu, c\u00e3-tushu, c\u00e3-tu-shitsu,<br \/>\nchis-chinu, chi-trishu, ci-li-paru, ci-reshu (pomlu), co-luvu, cu-coshu<br \/>\n(pomlu), diz-gljetsu, dur-njitu, dush-manu, fu-dulu, fu-dzitu, g\u00e3r-nutsu,<br \/>\ngiu-detsu, glaru, gru-madzu, h\u00e3-ri-osu, ha-rishu, h\u00e3r-situ, i-ni-mosu,<br \/>\nlu-credzu, m\u00e3r-catu, min-ghiushu, min-ti-menu, mi-xosu, mur-daru, mutu,<br \/>\nmutsu, ni-potu, njedzu, num-taru, pi-cu-raru, pi-ri-fanu, prashu, protu,<br \/>\nputsu, sclavu, scosu, shedu, shushu, slabu, sotsu, su-flitu, tri-cutu,<br \/>\nus-petsu, u-vedzu, vrutu, xenu, zlotu, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(6) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi<br \/>\nformili verbali tsi<span> <\/span><br \/>\n(i) bitisescu cu lj shi nj shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) s-avdu cu un son iu (semivocali i shi u) tu bitisit\u00e3,<span> <\/span><br \/>\nlipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 semivocalili i shi u. Ashi avem zboar\u00e3 ca: (mini)<br \/>\na-dilj, a-molj, (mini) as-talj, (mini) \u00e3n-cur-pilj, \u00e3n-t\u00e3nj, bir-bilj,<br \/>\nbrus-conj, c\u00e3l-c\u00e3nj, c\u00e3-pi-tunj, c\u00e3s-t\u00e3nj (pomlu), cin-ghelj, (mini)<br \/>\ndis-polj, (mini) diz-malj, fi-talj, fi-sulj, g\u00e3-dz\u00e3-molj, g\u00e3-tunj (pomlu),<br \/>\ngrunj, gur-gulj, hilj, m\u00e3-chelj, (mini) molj, mush-conj, n\u00e3-malj, palj,<br \/>\npi-ponj, pronj, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj, (mini) talj,<br \/>\ntilj, tsir-bonj, v\u00e3n-ghelj, vi-tulj, vul-ponj, etc.<span> <\/span><br \/>\nTuti aesti zboar\u00e3 nu lipsescu v\u00e3r\u00e3oar\u00e3 scriari cu semivocalili i shi u ca:<br \/>\na-diljiu, a-moljiu, as-taljiu, \u00e3n-cur-piljiu, \u00e3n-t\u00e3njiu, bir-biljiu,<br \/>\nbrus-conjiu, c\u00e3l-c\u00e3njiu, c\u00e3-pi-tunjiu, c\u00e3s-t\u00e3nj (pomlu), cin-gheljiu,<br \/>\ndis-poljiu, diz-maljiu, fi-taljiu, fi-suljiu, g\u00e3-dz\u00e3-moljiu, g\u00e3-tunjiu<br \/>\n(pomlu), grunjiu, gur-guljiu, hiljiu, m\u00e3-cheljiu, moljiu, mush-conjiu,<br \/>\nn\u00e3-maljiu, paljiu, pi-ponjiu, pronjiu, puljiu, schi-ponjiu, shonjiu,<br \/>\nshu-mu-ronjiu, sir-viljiu, taljiu, tiljiu, tsir-bonjiu, v\u00e3n-gheljiu,<br \/>\nvi-tuljiu, vul-ponjiu, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu nec\u00e3 scriari mash cu semivocala u ca: (mini)<br \/>\na-dilju, a-molju, as-talju, \u00e3n-cur-pilju, \u00e3n-t\u00e3nju, bir-bilju, brus-conju,<br \/>\nc\u00e3l-c\u00e3nju, c\u00e3-pi-tunju, c\u00e3s-t\u00e3nj (pomlu), cin-ghelju, dis-polju, diz-malju,<br \/>\nfi-talju, fi-sulju, g\u00e3-dz\u00e3-molju, g\u00e3-tunju (pomlu), grunju, gur-gulju,<br \/>\nhilju, m\u00e3-chelju, molju, mush-conju, n\u00e3-malju, palju, pi-ponju, pronju,<br \/>\npulju, schi-ponju, shonju, shu-mu-ronju, sir-vilju, talju, tilju,<br \/>\ntsir-bonju, v\u00e3n-ghelju, vi-tulju, vul-ponju, etc.<br \/>\nNota 1 &#8211; Di multi ori, zboar\u00e3li di ma nsus au pluralu cu sonlu i tu<br \/>\nbitisit\u00e3 (semivocal\u00e3 tsi nu si scrii, c\u00e3ndu zborlu easti masculin shi<br \/>\nvocal\u00e3 tsi si scrii, c\u00e3ndu easti niutru), son i tsi s-pronunts\u00e3 mash i, nu<br \/>\ns-pronunts\u00e3 iu.<span> <\/span><br \/>\nAshi avem zboar\u00e3li tr\u00e3 cari pluralu s\u00e3 ngr\u00e3pseashti: bir-bilj, brus-conj,<br \/>\nc\u00e3l-c\u00e3-nji, c\u00e3-pi-tu-nji, c\u00e3s-t\u00e3nj (pomlu), fi-ta-lji, fi-su-lji, g\u00e3-tunj<br \/>\n(pomlu), gru-nji, gur-gulj\/gur-gu-lji, hilj, mush-conj, n\u00e3-ma-lji, pa-lji,<br \/>\npi-ponj, pronj\/proa-nji, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj,<br \/>\ntilj, tsir-bonj, vi-tulj, vul-ponj, etc.<br \/>\nNota 2 &#8211; La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-dilj,<br \/>\n(tini) as-talj, (tini) \u00e3n-cur-pilj, (tini) dis-polj, (tini) diz-malj,<br \/>\n(tini) molj, (tini) talj, etc. zboar\u00e3 cari s-avdu cu semivocala i tu soni<br \/>\nma f\u00e3r\u00e3 semivocal\u00e3 u.<span> <\/span><br \/>\nExceptsii &#8211; (i) C\u00e3tiv\u00e3r\u00e3oar\u00e3, u-lu shcurtu dit un zbor, poati si<br \/>\ns-al\u00e3xeasc\u00e3 tu un u-lungu. Aest\u00e3 poati si s-fac\u00e3 tu un\u00e3 puizii, iu ritmul a<br \/>\nversului poati s-caft\u00e3 un\u00e3 silab\u00e3 ma nsus, i tu zbur\u00e3ri shi scriari, c\u00e3ndu<br \/>\nscriitorlu va maxus ca zborlu si s-pronunts\u00e3 cu un u-lungu, tu loc di un<br \/>\nu-shcurtu. Tr-atsea, niscriarea-a u-lui shcurtu shi scriarea-a u-lui lungu,<br \/>\nagiut\u00e3 la dyiv\u00e3sirea, cum lipseashti, a zborlui.<span> <\/span><br \/>\n(ii) Cu tuti c\u00e3, tu regula-a noastr\u00e3, va c\u00e3ft\u00e3m ca u-lu shcurtu dit<br \/>\nbitisit\u00e3 s-nu si scrii, va lj-al\u00e3s\u00e3m scriarea, c\u00e3ndu un zbor tsi<br \/>\nbitiseashti cu u-shcurtu s-leag\u00e3 cu un\u00e3 cratim\u00e3 di zborlu tsi yini dup\u00e3 el,<br \/>\nsh-c\u00e3ndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu un\u00e3 vocal\u00e3 (ma multu a shi u).<span> <\/span><br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, u-lu dit sonea-a zboar\u00e3lor ar\u00e3zboi, aprochi shi cupaci, tsi<br \/>\ns-avdi shcurtu shi nu s\u00e3 scrii, poati si s\u00e3 scrii c\u00e3ndu s-afl\u00e3 ligat, cu<br \/>\nun\u00e3 cratim\u00e3, di zborlu di din\u00e3poi, tu expresii ca: &#8220;am un ar\u00e3zboiu-arosh&#8221;,<br \/>\n&#8220;mini aprochiu-atsel om&#8221; ic\u00e3 &#8220;vidzui un cupaciu-analtu&#8221;.<span> <\/span><br \/>\nB\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 tu-aesti exempli, litirli u-a, s-avdu deadun ca un diftongu<br \/>\nsh-tr-atsea si scriu dau\u00e3li sonuri.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">PRUBLEM\u00c3<br \/>\nTu-aest\u00e3 prublem\u00e3 va d\u00e3m un textu loat dit un pirmith di Kira Mantsu, tu<br \/>\ncari va si s-afl\u00e3 zboar\u00e3 tsi nu suntu scriati dup\u00e3 regulili di Bituli.<br \/>\nLucrul a cititorlui va s-hib\u00e3 ca s-li afl\u00e3 aesti zboar\u00e3, s-li ngr\u00e3pseasc\u00e3<br \/>\ndup\u00e3 regulili a noastri shi s-afl\u00e3 tsi reguli avem c\u00e3lcat\u00e3. Prublema va<br \/>\ns-aib\u00e3 dau\u00e3 p\u00e3rts\u00e3.<br \/>\n(i) Partea 1 &#8211; Zboar\u00e3li sumliniati dit textu suntu zboar\u00e3 iu regulili<br \/>\naspusi p\u00e3n\u00e3 tora tu lectsiile 2-15 dit cursul a nostru (n\u00e3intea-a<br \/>\nlectsiilor 16 shi 17 di adz\u00e3 a litir\u00e3ljei u) fur\u00e3 c\u00e3lcati. Cititorlu easti<br \/>\np\u00e3l\u00e3c\u00e3rsit s-li scrii aesti zboar\u00e3 cum lipseashti sh-deapoea s-afl\u00e3, tr\u00e3<br \/>\ncati zbor sumliniat, cari easti regula tsi fu c\u00e3lcat\u00e3.<br \/>\n(ii) Partea II &#8211; Cititorlu lipseashti s-li afl\u00e3 zboar\u00e3li iu regulili dit<br \/>\nlectsiili 16 shi 17 di adz\u00e3 fur\u00e3 c\u00e3lcati, s-li ngr\u00e3pseasc\u00e3 aesti zboar\u00e3 cum<br \/>\nlipseashti sh-tu soni s-afl\u00e3 tsi regul\u00e3 tsi avem c\u00e3lcat\u00e3 tu scriari.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">PARTEA 1<br \/>\n(textu loat dit: Kira Mantsu &#8211; Pirmithi di sumu Aumbra Cupaciului &#8211; Zborlu<br \/>\na Nostru, Anlu XIII, Nr. 1 1996, padz. 5)<br \/>\nTora, dup\u00e3 ah\u00e3nts\u00e3 anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li<br \/>\ndz\u00e3tsea paplu, sum aumbra cupaciului&#8230; Aoa, eara mashi loclu-a nostru,<br \/>\nlumea noastr\u00e3, mashi a noastr\u00e3&#8230; Veara, aumbra cupaciului c\u00e3dea pisti noi,<br \/>\nshi io cu paplu intram tu-un\u00e3 lumi nicunuscut\u00e3. Dealihea i nidealihea eara<br \/>\natsea lumi? Eara &#8220;lucri&#8221; tsi li scutea di mintea lui? Tsi importants\u00e3 avea?<br \/>\nIo, fitica di-atumtsea, b\u00e3namu sum aumbra cupaciului tu-un\u00e3 lumi-mplin\u00e3 di<br \/>\nfric\u00e3 shi ciudie, di-antribari f\u00e3r\u00e3 cljealje tr\u00e3 mintea mea di cilimeanu&#8230;<br \/>\nPaplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati<br \/>\nshi ficiori alepts\u00e3&#8230; Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultar\u00e3 tuts<br \/>\nficiuritslji di pi-aest\u00e3 lumi!&#8230; Ma multu iarna, c\u00e3ndu nopts\u00e3li eara<br \/>\nlundz\u00e3, n-adunamu ninga focu tuts nipotsljii: io, nai ma marea, sor-mea<br \/>\nTana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan\u00e3: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorljii<br \/>\nali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi&#8230; Tati shi doauli sur\u00e3ri a lui,<br \/>\nTana shi Cuda, au c\u00e3ti un ficior tsi poart\u00e3 numa-alu papu: Mina! Mashi nai<br \/>\nma njca sor\u00e3 alu tati, teta Tsona, b\u00e3na alargu di noi&#8230; Aest\u00e3 t\u00e3b\u00e3bie di<br \/>\ncilimeanj n-adunamu sear\u00e3 di sear\u00e3 shi, cu gurili c\u00e3scati, mutream paplu<br \/>\ntsi dipina un gljemu m\u00e3yipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati shi-alts\u00e3<br \/>\np\u00e3p\u00e3nj shtiu s\u00e3 spun\u00e3 pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a<br \/>\nnostru, nu pistipsescu s-poat\u00e3 mults\u00e3!&#8230; Shi-ahulea mustaca, b\u00e3ga m\u00e3na tu<br \/>\nsupani, ascutea t\u00e3tumea shi cartea shi-ahurhea sh-fac\u00e3 tsigarea&#8230; Noi, cu<br \/>\nocljii pi m\u00e3na lui, niar\u00e3vd\u00e3tori s-anchisim pi nicunuscuta cali a<br \/>\npirmithlui&#8230; Iu va n\u00e3 duc\u00e3 adz\u00e3 paplu? La Amir\u00e3lu Aroshu, la izvurlu iu<br \/>\ns-batu munts\u00e3lj, la f\u00e3nt\u00e3na iu veaglje lamnja cu multi capiti?<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">DIZLIGAREA-A PRUBLEM\u00c3LJEI: PARTEA 1<br \/>\n(zboar\u00e3li tsi-avea c\u00e3lcat\u00e3 reguli dit lectsiili 2-15 fur\u00e3 scriati cum<br \/>\nlipseashti)<br \/>\nTora, dup\u00e3 ah\u00e3nts\u00e3 anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li<br \/>\ndz\u00e3tsea paplu, sum aumbra-a cupaciului&#8230; Aoa, eara mash loclu-a nostru,<br \/>\nlumea-a noastr\u00e3, mash a noastr\u00e3&#8230; Veara, aumbra-a cupaciului c\u00e3dea pisti<br \/>\nnoi, shi io cu paplu intram tu-un\u00e3 lumi nicunuscut\u00e3. Dealihea i nidealihea<br \/>\neara atsea lumi? Eara &#8220;lucri&#8221; tsi li scutea di mintea-a lui? Tsi<br \/>\nimportants\u00e3 avea? Io, fitica di-atumtsea, b\u00e3namu sum aumbra-a cupaciului<br \/>\ntu-un\u00e3 lumi mplin\u00e3 di fric\u00e3 shi ciudie, di ntribari f\u00e3r\u00e3 cljai tr\u00e3 mintea-a<br \/>\nmea di cilimeanu&#8230; Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj<br \/>\nshi glari, cu feati shi ficiori alepts\u00e3&#8230; Eara, poati, pirmithi tsi<br \/>\nli-ascultar\u00e3 tuts ficiuritslji di pi-aest\u00e3 lumi!&#8230; Ma multu iarna, c\u00e3ndu<br \/>\nnopts\u00e3li eara lundz\u00e3, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma<br \/>\nmarea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan\u00e3: Lenca, Ora, Mina,<br \/>\nshi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi&#8230; Tati shi doau\u00e3li<br \/>\nsur\u00e3ri a lui, Tana shi Cuda, au c\u00e3ti un ficior tsi poart\u00e3 numa-alu papu:<br \/>\nMina! Mash nai ma njica sor\u00e3 alu tati, teta Tsona, b\u00e3na alargu di noi&#8230;<br \/>\nAest\u00e3 t\u00e3b\u00e3bie di cilimeanj n-adunamu sear\u00e3 di sear\u00e3 shi, cu gurli c\u00e3scati,<br \/>\nmutream paplu tsi dipina un gljemu m\u00e3yipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati<br \/>\nsh-alts\u00e3 p\u00e3p\u00e3nj shtiu s\u00e3 spun\u00e3 pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea<br \/>\npaplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat\u00e3 mults\u00e3!&#8230; Sh-ahulea mustaca, b\u00e3ga<br \/>\nm\u00e3na tu supani, ascutea t\u00e3tumea shi cartea sh-ahurhea sh-fac\u00e3 tsigarea&#8230;<br \/>\nNoi, cu ocljilj pi m\u00e3na-a lui, niar\u00e3vd\u00e3tori s\u00e3 nchisim pi nicunuscuta cali<br \/>\na pirmithlui&#8230; Iu va n\u00e3 duc\u00e3 adz\u00e3 paplu? La Amir\u00e3lu Aroshu, la izvurlu iu<br \/>\ns-batu munts\u00e3lj, la f\u00e3nt\u00e3na iu veaglje lamnja cu multi capiti?<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(1) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 particula &#8220;a&#8221; a genetivlui s\u00e3 ngr\u00e3pseashti,<br \/>\nsh-atumtsea c\u00e3ndu s-tucheashti cu sonlu a dit bitisita-a zborlui di<br \/>\nn\u00e3intea-a ljei. Tr-atsea zboar\u00e3li: &#8220;aumbra cupaciului, lumea noastr\u00e3,<br \/>\nmintea lui, mintea mea, m\u00e3na lui&#8221; lipsescu scriari: &#8220;aumbra-a cupacilui,<br \/>\nlumea-a noastr\u00e3, mintea-a lui, mintea-a mea, m\u00e3na-a lui&#8221;. B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3<br \/>\naest\u00e3 particul\u00e3 easti scriat\u00e3 tu zboar\u00e3li tsi nu bitisescu cu sonlu a:<br \/>\n&#8220;loclu-a nostru, sur\u00e3ri a lui, paplu-a nostru, cali a pirmithlui&#8221;.<span> <\/span><br \/>\n(2) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li tsi nchisescu cu sonurli an\/n shi \u00e3n\/n<br \/>\nlipsescu scriari (i) f\u00e3r\u00e3 sonlu a ic\u00e3 \u00e3, shi (ii) nu s-leag\u00e3 cu-un\u00e3 cratim\u00e3<br \/>\ndi zborlu di n\u00e3inti. Tr-atsea, zboar\u00e3li: &#8220;lumi-mplin\u00e3, di-antribari,<br \/>\ns-anchisim&#8221; s\u00e3 ngr\u00e3psescu: &#8220;lumi mplin\u00e3, di ntribari, s\u00e3 nchisim&#8221;.<br \/>\n(3) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 semivocalili e shi i tsi yin dup\u00e3 litira compus\u00e3 sh,<br \/>\nnu s\u00e3 ngr\u00e3psescu. C\u00e3 s-afl\u00e3 tu idyiul zbor i c\u00e3 s-afl\u00e3 tu dau\u00e3 zboar\u00e3<br \/>\nligati unlu di-alantu. Tr-atsea, zboar\u00e3li: &#8220;shi-alts\u00e3, shi-ahulea,<br \/>\nshi-ahurhea, mashi&#8221; lipsescu scriari: &#8220;sh-alts\u00e3, sh-ahulea, sh-ahurhea,<br \/>\nmash&#8221;. Un\u00e3 alt\u00e3 regul\u00e3 dz\u00e3tsi c\u00e3 semivocala i dit bitisita-a unui zbor la<br \/>\nplural tsi bitiseashti cu ri, sh-cari s-afl\u00e3 n\u00e3intea-a unui articul, nu s\u00e3<br \/>\nngr\u00e3pseashti. Tr-atsea zborlu &#8220;gurili&#8221; s\u00e3 ngr\u00e3pseashti &#8220;gurli&#8221;. Sh-tu soni,<br \/>\nvocala i tsi yini dup\u00e3 litira compus\u00e3 nj si ngr\u00e3pseashti. Tr-atsea zborlu<br \/>\n&#8220;njca&#8221; (ma s-nu hib\u00e3 un alathus ortografic!) lipseashti ngr\u00e3psiri &#8220;njica&#8221;.<br \/>\n(4) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 (i) zborlu &#8220;doauli&#8221; si scrii&#8221;doau\u00e3li&#8221;; (ii) zborlu<br \/>\n&#8220;cljealje&#8221; si scrii cljai\/cljae (dup\u00e3 cum easti zborlu-a omlui); (iii) shi,<br \/>\ndup\u00e3 reguli tr\u00e3 articularea-a substantivilor tsi nu li-avem aspus\u00e3 aoa,<br \/>\nzboar\u00e3li articulati: &#8220;nipotsljii, ficiorljii shi ocljii&#8221; s-pronunts\u00e3 shi s\u00e3<br \/>\nngr\u00e3psescu: &#8220;nipotslji, ficiorlji shi ocljilj&#8221;. B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 tu un altu<br \/>\nloc, textul ari zborlu &#8220;ficiuritslji&#8221; cari easti scriat cum lipseashti.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">PARTEA 2<br \/>\n(Textul dit Partea 1 easti scriat diznou, ashi cum lipseashti shi mash<br \/>\nzboar\u00e3li tsi au c\u00e3lcat\u00e3 regulili dit lectsiili 16-17 suntu al\u00e3sati cu alathus)<br \/>\nTora, dup\u00e3 ah\u00e3nts\u00e3 anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li<br \/>\ndz\u00e3tsea paplu, sum aumbra-a cupaciului&#8230; Aoa, eara mash loclu-a nostru,<br \/>\nlumea-a noastr\u00e3, mash a noastr\u00e3&#8230; Veara, aumbra-a cupaciului c\u00e3dea pisti<br \/>\nnoi, shi io cu paplu intram tu-un\u00e3 lumi nicunuscut\u00e3. Dealihea i nidealihea<br \/>\neara atsea lumi? Eara &#8220;lucri&#8221; tsi li scutea di mintea-a lui? Tsi<br \/>\nimportants\u00e3 avea? Io, fitica di-atumtsea, b\u00e3namu sum aumbra-a cupaciului<br \/>\ntu-un\u00e3 lumi mplin\u00e3 di fric\u00e3 shi ciudie, di ntribari f\u00e3r\u00e3 cljai tr\u00e3 mintea-a<br \/>\nmea di cilimeanu&#8230; Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj<br \/>\nshi glari, cu feati shi ficiori alepts\u00e3&#8230; Eara, poati, pirmithi tsi<br \/>\nli-ascultar\u00e3 tuts ficiuritslji di pi-aest\u00e3 lumi!&#8230; Ma multu iarna, c\u00e3ndu<br \/>\nnopts\u00e3li eara lundz\u00e3, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma<br \/>\nmarea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan\u00e3: Lenca, Ora, Mina,<br \/>\nshi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi&#8230; Tati shi doau\u00e3li<br \/>\nsur\u00e3ri a lui, Tana shi Cuda, au c\u00e3ti un ficior tsi poart\u00e3 numa-alu papu:<br \/>\nMina! Mash nai ma njica sor\u00e3 alu tati, teta Tsona, b\u00e3na alargu di noi&#8230;<br \/>\nAest\u00e3 t\u00e3b\u00e3bie di cilimeanj n-adunamu sear\u00e3 di sear\u00e3 shi, cu gurli c\u00e3scati,<br \/>\nmutream paplu tsi dipina un gljemu m\u00e3yipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati<br \/>\nsh-alts\u00e3 p\u00e3p\u00e3nj shtiu s\u00e3 spun\u00e3 pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea<br \/>\npaplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat\u00e3 mults\u00e3!&#8230; Sh-ahulea mustaca, b\u00e3ga<br \/>\nm\u00e3na tu supani, ascutea t\u00e3tumea shi cartea sh-ahurhea sh-fac\u00e3 tsigarea&#8230;<br \/>\nNoi, cu oclji pi m\u00e3na-a lui, niar\u00e3vd\u00e3tori s\u00e3 nchisim pi nicunuscuta cali a<br \/>\npirmithlui&#8230; Iu va n\u00e3 duc\u00e3 adz\u00e3 paplu? La Amir\u00e3lu Aroshu, la izvurlu iu<br \/>\ns-batu munts\u00e3lj, la f\u00e3nt\u00e3na iu veaglje lamnja cu multi capiti?<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">DIZLIGAREA-A PRUBLEM\u00c3LJEI: PARTEA 2<br \/>\n(zboar\u00e3li tsi-au c\u00e3lcat\u00e3 reguli dit lectsiili 16-17 suntu scriati cum<br \/>\nlipseashti)<br \/>\nTora, dup\u00e3 ah\u00e3nts\u00e3 anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li<br \/>\ndz\u00e3tsea paplu, sum aumbra-a cupaciului&#8230; Aoa, eara mash loclu-a nostru,<br \/>\nlumea-a noastr\u00e3, mash a noastr\u00e3&#8230; Veara, aumbra-a cupaciului c\u00e3dea pisti<br \/>\nnoi, shi io cu paplu intram tu-un\u00e3 lumi nicunuscut\u00e3. Dealihea i nidealihea<br \/>\neara atsea lumi? Eara &#8220;lucri&#8221; tsi li scutea dit mintea-a lui? Tsi<br \/>\nimportants\u00e3 avea? Io, fitica di-atumtsea, b\u00e3namu sum aumbra-a cupaciului<br \/>\ntu-un\u00e3 lumi mplin\u00e3 di fric\u00e3 shi ciudie, di ntribari f\u00e3r\u00e3 cljai tr\u00e3 mintea-a<br \/>\nmea di cilimeanu&#8230; Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj<br \/>\nshi glari, cu feati shi ficiori alepts\u00e3&#8230; Eara, poati, pirmithi tsi<br \/>\nli-ascultar\u00e3 tuts ficiuritslji di pi-aest\u00e3 lumi!&#8230; Ma multu iarna, c\u00e3ndu<br \/>\nnopts\u00e3li eara lundz\u00e3, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma<br \/>\nmarea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan\u00e3: Lenca, Ora, Mina,<br \/>\nshi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi&#8230; Tati shi doau\u00e3li<br \/>\nsur\u00e3ri a lui, Tana shi Cuda, au c\u00e3ti un ficior tsi poart\u00e3 numa-alu papu:<br \/>\nMina! Mash nai ma njica sor\u00e3 alu tati, teta Tsona, b\u00e3na alargu di noi&#8230;<br \/>\nAest\u00e3 t\u00e3b\u00e3bie di cilimeanj n-adunamu sear\u00e3 di sear\u00e3 shi, cu gurli c\u00e3scati,<br \/>\nmutream paplu tsi dipina un gljemu m\u00e3yipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati<br \/>\nsh-alts\u00e3 p\u00e3p\u00e3nj shtiu s\u00e3 spun\u00e3 pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea<br \/>\npaplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat\u00e3 mults\u00e3!&#8230; Sh-ahulea mustaca, b\u00e3ga<br \/>\nm\u00e3na tu supani, ascutea t\u00e3tumea shi cartea sh-ahurhea sh-fac\u00e3 tsigarea&#8230;<br \/>\nNoi, cu ocljilj pi m\u00e3na-a lui, niar\u00e3vd\u00e3tori s\u00e3 nchisim pi nicunuscuta cali<br \/>\na pirmithlui&#8230; Iu va n\u00e3 duc\u00e3 adz\u00e3 paplu? La Amir\u00e3lu Aroshu, la izvurlu iu<br \/>\ns-batu munts\u00e3lj, la f\u00e3nt\u00e3na iu veaglje lamnja cu multi capiti?<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(1) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 semivocala u nu lipseashti scriari c\u00e3ndu s-avdi tu<br \/>\ncoada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor,<br \/>\na formilor verbali, etc. shi (ii) c\u00e3ndu yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3,<br \/>\nsimpl\u00e3 i compus\u00e3. Tr-atsea zboar\u00e3li: &#8220;aducu, b\u00e3namu, cilimeanu, adunamu,<br \/>\nfocu, papu, gljemu, aroshu, batu, alu, m\u00e3yipsitu, nividzutu&#8221; lipsescu<br \/>\nscriari: &#8220;aduc, b\u00e3nam, cilimean, adunam, foc, pap, gljem, arosh, bat, al,<br \/>\nm\u00e3yipsit, nividzut&#8221;. B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 zboar\u00e3li: &#8220;intram, sum, mutream, cum&#8221;<br \/>\nsuntu scriati cum lipseashti, cu tuti c\u00e3 tu titlul a cartiljei autorlu ari<br \/>\nscriat\u00e3 &#8220;sumu&#8221;.<br \/>\n(2) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 semivocala u nu lipseashti scriari c\u00e3ndu (i) s-avdi tu<br \/>\ncoada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular sh-c\u00e3ndu (ii)<br \/>\nyini dup\u00e3 sonlu ci (semivocal\u00e3 i). Tr-atsea zborlu &#8220;cupaciu&#8221; si scrii<br \/>\n&#8220;cupaci&#8221; shi forma-a lui articulat\u00e3 la genetiv nu easti &#8220;a cupaciului&#8221; ma<br \/>\n&#8220;a cupacilui&#8221;.<\/p>\n<hr size=\"1\" noshade=\"noshade\" \/>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\" align=\"left\"><strong>CURSU DI SCRIARI ARM\u00c3NEASC\u00c3<\/strong><br \/>\ndup\u00e3 Regulili Ast\u00e3siti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei<br \/>\nArm\u00e3neasc\u00e3 di Bituli, Avgustu, 1997<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\" align=\"left\">anyrapsit di<strong><span> <\/span>TIBERIUS CUNIA<\/strong><\/p>\n<p><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>LECTSIILI 16 shi 17 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI U Litira u ari trei sonuri: (i) poati s-aib\u00e3 sonlu-timelj, di vocal\u00e3 u; (ii) poati si s-avd\u00e3 muljat, ca vocal\u00e3 u, cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dz\u00e3c\u00e3, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un diftongu iu (semivocal\u00e3 i), [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":14,"menu_order":13,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-117","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v25.4 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"LECTSIILI 16 shi 17 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI U Litira u ari trei sonuri: (i) poati s-aib\u00e3 sonlu-timelj, di vocal\u00e3 u; (ii) poati si s-avd\u00e3 muljat, ca vocal\u00e3 u, cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dz\u00e3c\u00e3, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un diftongu iu (semivocal\u00e3 i), [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"25 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/\",\"name\":\"LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2009-10-07T20:54:07+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultura armaneasca\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Cursuri ti scriari\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"LECTSIILI 16 shi 17\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh&#039;la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI","og_description":"LECTSIILI 16 shi 17 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI U Litira u ari trei sonuri: (i) poati s-aib\u00e3 sonlu-timelj, di vocal\u00e3 u; (ii) poati si s-avd\u00e3 muljat, ca vocal\u00e3 u, cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dz\u00e3c\u00e3, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un diftongu iu (semivocal\u00e3 i), [&hellip;]","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"25 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/","name":"LECTSIILI 16 shi 17 - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2009-10-07T20:54:07+00:00","breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-16-shi-17\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultura armaneasca","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Cursuri ti scriari","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"LECTSIILI 16 shi 17"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh&#039;la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=117"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":118,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/117\/revisions\/118"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/14"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}