{"id":107,"date":"2009-10-07T21:48:25","date_gmt":"2009-10-07T20:48:25","guid":{"rendered":"http:\/\/armanami.org\/blog\/?page_id=107"},"modified":"2009-10-07T21:48:25","modified_gmt":"2009-10-07T20:48:25","slug":"lectsiili-10-shi-11","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/","title":{"rendered":"LECTSIILI 10 shi 11"},"content":{"rendered":"<h2><span style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold;\">LECTSIILI 10 shi 11 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI I<\/span><\/h2>\n<p><span style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\"><\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Litira i poati s-aib\u00e3 ma multi sonuri. Poati s-hib\u00e3:<span> <\/span><br \/>\n(i) un\u00e3 vocal\u00e3 i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur;<br \/>\n(ii) un\u00e3 vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3, tu bitisita-a ma multor zboar\u00e3 (i-lu<br \/>\nfinal), cari poati si s-avd\u00e3 (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dau\u00e3li<br \/>\nsonuri i shi e, dup\u00e3 cum easti grailu-a omlui;<span> <\/span><br \/>\n(iii) un\u00e3 vocal\u00e3 i, ic\u00e3 un\u00e3 semivocal\u00e3 i, cari poati si s-avd\u00e3, sh-ca sonlu<br \/>\ngr\u00e3tsescu yi\/ye (ghamma);<span> <\/span><br \/>\n(iv) un\u00e3 semivocal\u00e3 i, cari s-avdi cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u (niscriat\u00e3) dup\u00e3 ea;<br \/>\nshi<br \/>\n(v) un\u00e3 semivocal\u00e3 i &#8211; cari s-avdi singur\u00e3, f\u00e3r\u00e3 ca s-aib\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3 u<br \/>\n(niscriat\u00e3) ning\u00e3 ea, ic\u00e3 s-avdi deadun cu alti vocali tu un diftongu ic\u00e3<br \/>\ntriftongu &#8211; cari poati si s\u00e3 scrii, ma poati shi s-nu s\u00e3 scrii, dup\u00e3 cum u<br \/>\ncaft\u00e3 litira di n\u00e3intea-a ljei.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 1 di Timelj: Vocala i<br \/>\nC\u00e3ndu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndau\u00e3 zboar\u00e3 sh-ca e, ma<br \/>\ntr\u00e3 aesti zboar\u00e3 va zbur\u00e3m tu un\u00e3 alt\u00e3 sectsii ma nghios). Vocala i poati<br \/>\nsi s-avd\u00e3:<br \/>\n(i) ahoryea sh-f\u00e3r\u00e3 alt\u00e3 semivocal\u00e3 tu idyea silab\u00e3, ca tu zboar\u00e3li: c\u00e3-ni,<br \/>\ncu-pi-i, ghi-ni, if-cu-li-i, i-mir, im-nu, min-ti, ni-or, etc. ic\u00e3<span> <\/span><br \/>\n(ii) deadun cu un\u00e3 semivocal\u00e3 tu idyea silab\u00e3, parti dit diftondz\u00e3lj iu<br \/>\n(vocal\u00e3 i, semivocal\u00e3 u) shi ii (protlu i vocal\u00e3, andoilu i semivocal\u00e3); ca<br \/>\ntu zboar\u00e3li: ar-niu, c\u00e3r-ci-liu, c\u00e3r-di-liu, cu-pii (pluralu di la<br \/>\ncu-pi-i\/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-i\/ir-nji-e),<br \/>\nscriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-nii,<br \/>\netc.<span> <\/span><br \/>\nNota 1 &#8211; Tu-aesti zboar\u00e3 di ma nsus, diftongul iu (vocal\u00e3 i, semivocal\u00e3 u)<br \/>\nnu easti idyiul lucru cu:<br \/>\n(i) diftongul iu (semivocal\u00e3 i, vocal\u00e3 u) tsi lu-afl\u00e3m tu zboar\u00e3 ca:<br \/>\na-pan-ghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu, is-chiu, mis-tir-yiu,<br \/>\nscljin-ciu, zmel-ciu, etc. nec\u00e3<br \/>\n(ii) combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dau\u00e3li sonuri, i shi u suntu<br \/>\nsemivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii.<span> <\/span><br \/>\nTr-aestu lucru va zbur\u00e3m tu alti sectsii ma nghios.<br \/>\nNota 2 &#8211; B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3 ma nsus avem zboar\u00e3 ca: cu-pi-i\/cu-pi-e,<br \/>\nif-cu-li-i\/if-cu-li-e, min-ti\/min-te, etc. tr\u00e3 cari, vocala i dit soni,<br \/>\npoati, tu ndau\u00e3 grai, si s-avd\u00e3 shi si s\u00e3 scrii sh-ca un\u00e3 vocal\u00e3 e.<br \/>\nTr-aesti zboar\u00e3 va zbur\u00e3m sh-tu un\u00e3 alt\u00e3 sectsii ma nghios. Tr\u00e3 tora di<br \/>\noar\u00e3 va zbur\u00e3m di-aesti zboar\u00e3 mash tr\u00e3 prublemili tsi au s-fac\u00e3 cu<br \/>\nscriarea-a sonlui i.<br \/>\nVocala i cu sonlu-lj di timelj n\u00e3 da, tu scriari, mash un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nprublem\u00e3: aclo iu, vocala i poati si s-avd\u00e3, em ca un\u00e3 vocal\u00e3, em ca un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 i, shi omlu nu shtii tsi s-fac\u00e3, &#8220;s-u scrii ma s-nu u scrii?&#8221;<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; (1) Vocala i dit bitisita-a unui zbor &#8211; cari s-avdi di multi ori<br \/>\nsh-ca un\u00e3 semivocal\u00e3 &#8211; lipseashti totna scriari (c\u00e3 s-avdi ic\u00e3 nu s-avdi)<br \/>\nc\u00e3ndu yini<span> <\/span><br \/>\n(i) dup\u00e3 dau\u00e3 i ma multi consoani, simpli i compusi, ic\u00e3<span> <\/span><br \/>\n(ii) dup\u00e3 un\u00e3 consoan\u00e3 complex\u00e3 x.<br \/>\n(2) C\u00e3ndu vocala i s-afl\u00e3, f\u00e3r\u00e3 actsentu, tu bitisita-a unui zbor masculin<br \/>\nshi niutru singular, shi c\u00e3ndu zborlu s-articuleadz\u00e3, atumtsea, i-lu din<br \/>\nfatsa-a articolui<span> <\/span><br \/>\n(i) poati si s-fac\u00e3 semivocal\u00e3 shi s-nu si scrii, c\u00e3ndu zborlu<br \/>\nbitiseashti cu ri shi ni tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3, ma<span> <\/span><br \/>\n(ii) poati s-arm\u00e3n\u00e3 vocal\u00e3 ic\u00e3 poati si s-fac\u00e3 semivocal\u00e3, ma lipseashti<br \/>\ntotna scriari, tr\u00e3 tuti alanti zboar\u00e3, inclusiv zboar\u00e3li cari bitisescu cu<br \/>\nri shi ni tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 consoan\u00e3.<br \/>\n(3) Tr\u00e3 tuti alanti zboar\u00e3, scriarea ic\u00e3 niscriarea-a sonlui i va si s-fac\u00e3<br \/>\ndup\u00e3 cum va hib\u00e3 aspusi zboar\u00e3li tu un dictsiunar, niscriat ninga.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3:<br \/>\n(1) C\u00e3ndu bitisescu cu vocala i tsi yini dup\u00e3 dau\u00e3 consoani, zboar\u00e3li<br \/>\nlipsescu totna scriari cu i ca zboar\u00e3li-exempli: cor-ghi, lim-bi, o-clji,<br \/>\npor-tsi (pr\u00e3vdz\u00e3), sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboar\u00e3li di ma nsus<br \/>\npot s-hib\u00e3 pronuntsati, c\u00e3tiv\u00e3r\u00e3oar\u00e3, sh-cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i tu bitisit\u00e3<br \/>\ntsi lipseashti scriari; zboar\u00e3li nu lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i ca: corgh,<br \/>\nlimb, oclj, ports, sherch, tsergh, tumb, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(2) C\u00e3ndu s-articuleadz\u00e3, zboar\u00e3li masculini (shi niutri singular) tsi<br \/>\nbitisescu cu ri shi ni (vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3) tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3,<br \/>\nca: c\u00e3-ni, c\u00e3r-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gio-ni, ma-ri, sfrea-di-ni,<br \/>\nsoa-ri, t\u00e3-ciu-ni, etc. pot ca s\u00e3 sh-u-al\u00e3xeasc\u00e3 vocala i (dit ri shi ni)<br \/>\ntu semivocal\u00e3. Tr-atsea, zboar\u00e3li di ma nsus pot s-hib\u00e3 pronuntsati shi<br \/>\nscriati dau\u00e3 turlii. Un\u00e3 soi easti:<br \/>\n(i) la nominativ shi acuzativ singular: c\u00e3-ni-li, c\u00e3r-bu-ni-li,<br \/>\ncheap-ti-ni-li, dzi-ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li,<br \/>\nsoa-ri-li, t\u00e3-ciu-ni-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) la genitiv shi dativ singular: c\u00e3-ni-lui, c\u00e3r-bu-ni-lui,<br \/>\ncheap-ti-ni-lui, dzi-ni-ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-ni-lui,<br \/>\nsoa-ri-lui, t\u00e3-ciu-ni-lui, etc.<span> <\/span><br \/>\nMa zboar\u00e3li di ma nsus, pot s-hib\u00e3 s-hib\u00e3 pronuntsati shi scriati sh-un\u00e3<br \/>\nalt\u00e3 soi:<span> <\/span><br \/>\n(i) la nominativ shi acuzativ singular: c\u00e3n-li, c\u00e3r-bun-li, cheap-tin-li,<br \/>\ndzi-nir-li, gion-li, mar-li, sfrea-din-li, soar-li, t\u00e3-ciun-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) la genitiv shi dativ singular: c\u00e3n-lui, c\u00e3r-bun-lui, cheap-tin-lui,<br \/>\ndzi-nir-lui, gion-lui, mar-lui, sfrea-din-lui, soar-lui, t\u00e3-ciun-lui, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(3) C\u00e3ndu s-articuleadz\u00e3, zboar\u00e3li masculini (shi niutri singular) tsi nu<br \/>\nbitisescu cu ri shi ni (vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3) tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3<br \/>\n(cazlu aspus ma nsus), zboar\u00e3 ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti,<br \/>\ngiu-nea-li, oas-pi, vear-di, etc. sh-lu ts\u00e3n i-lu ca vocal\u00e3 (sh-c\u00e3 s-avdi i<br \/>\nnu s-avdi ca un\u00e3 semivocal\u00e3 i), lipsescu totna scriari:<br \/>\n(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li,<br \/>\ncljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, vear-di-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) la genitiv shi dativ singular: a-ra-tsi-lui, a-rea-ti-lui,<br \/>\ncljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, vear-di-lui, etc.<span> <\/span><br \/>\nTu ndau\u00e3 zboar\u00e3, vocala i poati si s-avd\u00e3 sh-ca un\u00e3 semivocal\u00e3 ma aesti<br \/>\nzboar\u00e3 nu lipsescu scriari:<br \/>\n(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-rats-li, a-reat-li, cljasht-li,<br \/>\ngiu-neal-li, oas-pli, veard-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) la genitiv shi dativ singular: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui,<br \/>\ngiu-neal-lui, oas-plui, veard-lui, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(4) Zboar\u00e3 ca pri-im-na-ri poati si s-avd\u00e3 tu zbur\u00e3rea di-arad\u00e3 prim-na-ri.<br \/>\nScriarea-a aishtor zboari va si s-fac\u00e3 dup\u00e3 cum va s-hib\u00e3 aspus\u00e3 tu un<br \/>\ndictsiunar niscriat ninga.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Nota 1 &#8211; Aoa zbur\u00e3m mash tr\u00e3 zboar\u00e3li tsi arm\u00e3n idyili, zboar\u00e3 iu vocala i<br \/>\ns-pronunts\u00e3 ca un\u00e3 semivocal\u00e3. Nu zbur\u00e3m di zboar\u00e3 tsi s-al\u00e3xescu di la<br \/>\nsingular la plural, zboar\u00e3 ca: a-pan-di-si, dur-nji-ri, fe-si, mu-tri-ri,<br \/>\nti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i, shi pluralu cu<br \/>\nsemivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri, tihi, tim-bihi, etc.<br \/>\nNota 2 &#8211; Aoa zbur\u00e3m mash tr\u00e3 zboar\u00e3li tsi bitisescu cu vocal\u00e3 i pri cari nu<br \/>\ncadi actsentul. Zboar\u00e3li tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi actsentul,<br \/>\nzboar\u00e3 ca: chi-ra-gi, h\u00e3n-gi, shi-c\u00e3-gi, va-li, etc. c\u00e3ndu s-articuleadz\u00e3,<br \/>\nnu sh-lu cher aestu i, arm\u00e3ni totna ngr\u00e3psit.<span> <\/span><br \/>\nNota 3- Suntu multi zboar\u00e3 cari, la plural, bitisescu tu ndau\u00e3 grai cu \u00e3,<br \/>\ntu alti grai cu i. Aht\u00e3ri suntu zboar\u00e3li tsi bitisescu, la plural, cu<br \/>\nconsoanili compusi ts shi dz, la cari zboar\u00e3 s-adavg\u00e3 shi zborlu &#8220;zboar\u00e3&#8221;.<br \/>\nAesti zboar\u00e3 va si scrii cu \u00e3, nu cu i. Bun\u00e3oar\u00e3, zboar\u00e3li tsi lipsescu<br \/>\nscriari cu \u00e3, suntu zboar\u00e3 ca: brats\u00e3, budz\u00e3, c\u00e3rts\u00e3, g\u00e3rnuts\u00e3, mults\u00e3,<br \/>\nmunts\u00e3, p\u00e3rints\u00e3, punts\u00e3, zboar\u00e3, etc. zboar\u00e3 tsi nu lipsescu scriari (cu<br \/>\ntuti c\u00e3 s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, c\u00e3rtsi, g\u00e3rnutsi,<br \/>\nmultsi, muntsi, p\u00e3rintsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboar\u00e3 ca aesti di ma<br \/>\nnsus va si s-aspun\u00e3 tu un dictsiunar niscriat ninga.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 2: Vocala i Niactsintuat\u00e3 dit bitisita-a unui zbor<br \/>\ncari poati si s-avd\u00e3 shi s\u00e3 si scrii sh-ca un\u00e3 vocal\u00e3 e.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi,<br \/>\nadgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la<br \/>\nsingular ic\u00e3 la plural cu vocala i, niactsintuat\u00e3, pot s-hib\u00e3 scriati shi<br \/>\npronuntsati, tu bitisit\u00e3, dup\u00e3 traditsie shi grai, shi cu e.<br \/>\n(2) Adverbili, articulili, pripozitsiili shi congiunctsiili cari bitisescu<br \/>\ncu vocala i,<span> <\/span><br \/>\n(i) lipsescu scriari totna cu i; c\u00e3ndu suntu monosilabi (exceptsia easti<br \/>\narticul li), shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) pot s-hib\u00e3 scriati, sh-cu i sh-cu e tu bitisit\u00e3, c\u00e3ndu suntu<br \/>\npolisilabi shi vocala i dit soni nu easti actsintuat\u00e3, dup\u00e3 cum easti<br \/>\ntraditsia shi grailu a omlui.<br \/>\n(3) C\u00e3ndu zboar\u00e3li suntu scriati cu e-final, la articulari,<span> <\/span><br \/>\n(i) e-lu final din\u00e3intea-a articului s-fatsi i, shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) articulu li poati s-hib\u00e3 scriat shi le.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(1) Avem formi verbali shi numi (substantivi, adgectivi, pronumi shi<br \/>\nnumirali), polisilabi, la singular ic\u00e3 la plural, cari bitisescu, sh-cu<br \/>\nvocala i, ma sh-cu vocala e, dup\u00e3 cum easti grailu-a omlui. Aest\u00e3 vocal\u00e3<br \/>\ni\/e nu easti actsintuat\u00e3 shi zboar\u00e3li pot si s\u00e3 scrii shi si s-pronunts\u00e3<br \/>\ndup\u00e3 cum u va omlu.<span> <\/span><br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, zboar\u00e3li di ma nghios pot si s-avd\u00e3 shi s-hib\u00e3 scriati cu vocala<br \/>\ni: al-ti, aum-bri, av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, c\u00e3r-vea-lji,<br \/>\nco-la-si, cu-ri-i, cu-ti-i, du-tsi, dza-tsi, dz\u00e3-si, fa-tsi, foa-mi,<br \/>\nfu-mea-lji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i-ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri,<br \/>\nmur-da-ri, mi-ni, n\u00e3-si, p\u00e3-du-ri, pi-t\u00e3-roa-nji, poa-ti, pur-ta-ri,<br \/>\nscu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, v\u00e3-si-li-i,<br \/>\nyi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc.<span> <\/span><br \/>\nTuti zboar\u00e3li di ma nsus pot si s-avd\u00e3 shi s-hib\u00e3 scriati sh-cu e: al-te,<br \/>\naum-bre, av-de, a-yi-nje, bo-e, ca-fe-e, ca-le, c\u00e3r-vea-lje, co-la-se,<br \/>\ncu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza-tse, dz\u00e3-se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje,<br \/>\nha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu-gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re,<br \/>\nmi-ne, n\u00e3-se, p\u00e3-du-re, pi-t\u00e3-roa-nje, poa-te, pur-ta-re, scu-ti-de, so-e,<br \/>\nti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, v\u00e3-si-li-e, yi-e, yi-ne, znji-e,<br \/>\nzo-re, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(2) (i) Zboar\u00e3li monosilabi ca: di, mi, pi\/pri, shi, ti\/tri, tsi, etc.<br \/>\nlipsescu totna scriari cu i-final; nu lipsescu v\u00e3r\u00e3oar\u00e3 scriari cu e-final.<br \/>\nMa adverbili polisilabi, scriati aoa cu vocala i, ca: a-clo-tsi, a-shi,<br \/>\ndi-nin-ti, m\u00e3-ni, na-par-ti, poi-m\u00e3-ni, etc. pot s-hib\u00e3 scriati sh-cu<br \/>\ne-final ca: a-clo-tse, a-she, di-nin-te, m\u00e3-ne, na-par-te, poi-m\u00e3-ne, etc.<br \/>\n(ii) Substantivili shi adgectivili polisilabi, (i) masculini (shi neutri)<br \/>\nla singular shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural, cari bitisescu cu<br \/>\nvocala i\/e niactsintuat\u00e3, sh-cari suntu scriati ma nghios cu i-final ca:<br \/>\na-du-si, a-fi-ri-ti, a-ra-tsi, ba-bi, ca-si, c\u00e3-ni, cu-ra-ti, cljash-ti,<br \/>\ndzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma-ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi,<br \/>\npi-ru-sha-ni, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa-ni, va-si, vear-di, zvel-ti,<br \/>\netc. pot ca s-hib\u00e3 scriati shi cu e-final ca: a-du-se, a-fi-ri-te,<br \/>\na-ra-tse, ba-be, ca-se, c\u00e3-ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te,<br \/>\ngio-ne, jgljoa-te, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-ve,<br \/>\nsoa-re, u-ru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc.<span> <\/span><br \/>\n(iii) C\u00e3ndu suntu articulati, articulu di la numili (i) masculini la<br \/>\nsingular shi (ii) fiminini la plural easti li, cari tu sistemlu di scriari<br \/>\ncu e, si scrii le. Tr-atsea, zboar\u00e3li di ma nsus pot s-hib\u00e3 scriati sh-cu<br \/>\ni-final ca: a-du-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li,<br \/>\nc\u00e3-ni-li, cu-ra-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-li, gio-ni-li,<br \/>\njgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-sha-ni-li,<br \/>\nscla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li,<br \/>\nzvel-ti-li, etc. ma pot s-hib\u00e3 scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le,<br \/>\na-fi-ri-ti-le, a-ra-tsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, c\u00e3-ni-le, cu-ra-ti-le,<br \/>\ncljash-ti-le, dzi-nir-le, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le,<br \/>\nmur-da-ri-le, nja-ti-le, oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le,<br \/>\nu-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Nota 1 &#8211; B\u00e3gats oar\u00e3 c\u00e3, zboar\u00e3li cari si scriu cu e-final, c\u00e3ndu nu suntu<br \/>\narticulati, la forma-a lor articulat\u00e3, e-lu s-al\u00e3xeashti tu i. Bun\u00e3oar\u00e3,<br \/>\nprotlu zbor dit arada di ma nsus, niarticulat shi scriat cu e-final,<br \/>\na-du-se, s-fatsi a-du-si-li, c\u00e3ndu s-articuleadz\u00e3.<br \/>\nNota 2 &#8211; Zboar\u00e3li masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 i tsi s-avdi cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u (tsi nu si ngr\u00e3pseashti) dup\u00e3<br \/>\nea, lipsescu scriari mash cu i, v\u00e3r\u00e3oar\u00e3 cu e. Ashi avem, bun\u00e3oar\u00e3, zboar\u00e3<br \/>\nca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, c\u00e3 la fiminin si scrii<br \/>\ncea-i\/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai,<br \/>\nti-hi-lai, etc. cari si ngr\u00e3psescu mash cu i.<span> <\/span><br \/>\nNota 3 &#8211; Zboar\u00e3li tsi bitisescu cu vocala i, actsintuat\u00e3, nu urmeadz\u00e3 aest\u00e3<br \/>\nregul\u00e3; lipsescu totna scriari cu i, v\u00e3r\u00e3oar\u00e3 cu e. Aesti zboar\u00e3, loati dit<br \/>\ndictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-ci,<br \/>\na-ra-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, b\u00e3-t\u00e3h-ci, bi-di-vi, ca-ti,<br \/>\nc\u00e3i-di-gi, c\u00e3r-ji-li, c\u00e3v-g\u00e3-gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-s\u00e3-gi,<br \/>\nci-li-bi, ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi,<br \/>\ng\u00e3i-d\u00e3-gi, hai-ma-li, h\u00e3n-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li,<br \/>\nmush-ti-ri, ni-shan-li, p\u00e3-pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-c\u00e3-gi, so-ba-gi,<br \/>\nspa-ti, su-fa-ri, va-li, shi alti poati tsi n-asc\u00e3par\u00e3.<br \/>\nNota 4 &#8211; Zboar\u00e3li cari bitisescu cu un\u00e3 vocala e pi cari cadi actsentul; nu<br \/>\nlipsescu v\u00e3r\u00e3oar\u00e3 scriari cu i. Aeste zboar\u00e3, ca bun\u00e3oar\u00e3: ca-fe, cea-re,<br \/>\nchi-ma-ne, cu-be, g\u00e3i-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-de,<br \/>\nti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. s\u00e3 ngr\u00e3psescu totna cu e.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 3: Vocala ic\u00e3 Semivocala i tsi<br \/>\npoati si s-avd\u00e3 sh-cu un son ghamma gr\u00e3tsescu n\u00e3inti.<br \/>\nSuntu zboar\u00e3 iu sonlu i poati si s-avd\u00e3 curat, ca tuti alanti sonuri i, ma<br \/>\npoati si s-avd\u00e3 sh-cu sonlu g\u00e3rtsescu ghamma n\u00e3inti. Multi ori, aestu son<br \/>\nghamma si scrii, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu si scrii. Cu<br \/>\ntuti c\u00e3, tr-aesti zboar\u00e3 nu s-ari loat\u00e3 v\u00e3rn\u00e3 apofasi la simpozionlu di<br \/>\nBituli dit 1997, mintea-a noastr\u00e3 easti s-li scriem cu y, nu cu i. Tr-atsea<br \/>\nfeatsim regula di ma nghios.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; Zboar\u00e3li tsi au un\u00e3 vocal\u00e3 i cari poati si s-avd\u00e3 sh-ca y (sonlu<br \/>\nghamma gr\u00e3tsescu) va si scrii cu y. Exceptsiili va s-aspun\u00e3 tu un<br \/>\ndictsiunar niscriat ninga.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Avem zboar\u00e3 tsi pot si s-avd\u00e3 (shi s-hib\u00e3 scriati) em cu i, em cu yi\/ye.<br \/>\nBun\u00e3oar\u00e3, noi dz\u00e3tsem c\u00e3, tr-aesti zboar\u00e3-exempli di ma nghios:<br \/>\n(i) easti ghini si s\u00e3 scrii: m\u00e3-yi-i\/m\u00e3-yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea,<br \/>\nvlu-yi-i\/vlu-yi-e, yeah-ni-i\/yeah-ni-e, yeam-bu-l\u00e3, Yeani, yea-ni-tsar,<br \/>\nyea-nu-r\u00e3, yea-tru, yea-ur-ti, yer-mu, yi-li-i\/yi-li-e, yi-mi-shi, yin,<br \/>\nYi-nar, yi-na-ti\/yi-na-te, yi-neam, Yior-gu, yis, yi-tri-i\/yi-tri-e,<br \/>\nyiur-ti-i\/yiur-ti-e, yiz-m\u00e3, Yiz-m\u00e3-ciunj, etc. shi<br \/>\n(ii) nu easti ghini si s\u00e3 scrii: m\u00e3-i-i\/m\u00e3-i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria,<br \/>\nvlu-i-i\/vlu-i-e, iah-ni-i\/iah-ni-e, iam-bu-l\u00e3, Iani, ia-ni-tsar, ia-nu-r\u00e3,<br \/>\nia-tru, ia-ur-ti, ier-mu, i-li-i\/i-li-e, i-mi-shi, in, I-nar,<br \/>\ni-na-ti\/i-na-te, i-neam, Ior-gu, is, i-tri-i\/i-tri-e, iaur-ti-i\/iaur-ti-e,<br \/>\niz-m\u00e3, Iz-m\u00e3-ciunj, etc.<br \/>\nNu putem s-d\u00e3m v\u00e3r\u00e3 regul\u00e3 general\u00e3. Noi va c\u00e3ft\u00e3m ca, scriarea corect\u00e3 a<br \/>\ncatiunui zbor, cu un\u00e3 singur\u00e3 i cu dau\u00e3 varianti, s-hib\u00e3 aspus\u00e3 tu un<br \/>\ndictsiunar niscriat ninga.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 4: Semivocal\u00e3 i (totna scriat\u00e3), tsi s-avdi deadun cu un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 u (niscriat\u00e3) dup\u00e3 ea<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi<br \/>\nverbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu un\u00e3 combinatsie di dau\u00e3<br \/>\nsemivocali iu, tsi yin dup\u00e3<span> <\/span><br \/>\n(i) un\u00e3 consoan\u00e3: c, ch, g, gh, h, shi y, ic\u00e3<span> <\/span><br \/>\n(ii) un\u00e3 vocal\u00e3 a shi o, ic\u00e3 un diftongu oa shi ea\/ia (vocal\u00e3 a,<br \/>\nsemivocali i\/e\/o),<span> <\/span><br \/>\nlipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisit\u00e3; sh-cu tuti c\u00e3 s-avdi,<br \/>\nsemivocala u nu si ngr\u00e3pseashti.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3:<span> <\/span><br \/>\n(i) C\u00e3ndu s-avdu cu combinatsia (di dau\u00e3 semivocali) iu tu coad\u00e3 tsi yini<br \/>\ndup\u00e3 consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, zboar\u00e3li<br \/>\nlipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi, a-rici<br \/>\n(singular masculin), as-cum-tici (singular neutru), a-vlachi (singular<br \/>\nneutru, c\u00e3 la singular fiminin s-pronunts\u00e3 a-vla-chi, cu vocala i), (mini)<br \/>\nncaci (la prota persoan\u00e3), ba-ljaci (singular masculin), c\u00e3r-paci (singular<br \/>\nmasculin), cochi (singular masculin), cohi (singular neutru), cu-cu-lici<br \/>\n(singular neutru), cu-cu-tici (singular masculin), cu-paci (singular<br \/>\nmasculin), cu-ragi, (mini) dis-caci, feci, g\u00e3r-baci (singular neutru),<br \/>\nghiu-maci (singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-rici<br \/>\n(singular masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi (singular<br \/>\nmasculin), st\u00e3n-gaci (singular masculin), t\u00e3l-maci, tuci, u-raci (singular<br \/>\nmasculin), zvici (singular neutru), etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, a-riciu,<br \/>\nas-cum-ticiu, a-vlachiu, \u00e3n-caciu, ba-ljaciu, c\u00e3r-paciu, cochiu, cohiu,<br \/>\ncu-cu-liciu, cu-cu-ticiu, cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, g\u00e3r-baciu,<br \/>\nghiu-maciu, ghi-veciu, li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, st\u00e3n-gaciu,<br \/>\nt\u00e3l-maciu, tuciu, u-raciu, zviciu, etc.<br \/>\n(ii) C\u00e3ndu s-avdu cu combinatsia (di dau\u00e3 semivocali) iu tu coad\u00e3 tsi yini<br \/>\ndup\u00e3 vocalili a shi o ic\u00e3 diftondz\u00e3lj oa shi ea (ca parti dit diftondz\u00e3lj<br \/>\nic\u00e3 triftondz\u00e3lj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a\/o, semivocali i\/e\/o),<br \/>\nzboar\u00e3li lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, c\u00e3 la<br \/>\nfiminin si scrii cea-i\/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai,<br \/>\nsu-mu-lai, ti-hi-lai, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari ca: bu-du-vaiu, bu-geaiu, ceaiu, graiu,<br \/>\nlaiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.<br \/>\nNota 1 -Multi ori (ma nu tot\u00e3na), pluralu di la zboar\u00e3li di ma nsus, si<br \/>\nscriu idyea soe cu singularlu, mash c\u00e3 s-avdu f\u00e3r\u00e3 semivocala u dit<br \/>\nbitisit\u00e3; s-avdu mash cu i. Ma s-hib\u00e3 zboar\u00e3 masculini, semivocala i arm\u00e3ni<br \/>\nsemivocal\u00e3, sh-ma s-hib\u00e3 zboar\u00e3 neutri, semivocala i s-fatsi vocal\u00e3 Ashi<br \/>\navem zboar\u00e3li, la plural:<br \/>\n(i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, c\u00e3r-paci, cochi, cu-cu-tici,<br \/>\ncu-paci, li-cu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, st\u00e3n-gaci, u-raci, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) neutri, as-cum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci, g\u00e3r-ba-ci,<br \/>\nghiu-ma-ci, ghiu-ve-ci, gra-i, zvi-ci, etc.<span> <\/span><br \/>\nIdyiul lucru s-fatsi sh-cu formili verbali cari si scriu un\u00e3 soe la<br \/>\npersoana-a 1-a (iu semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu<br \/>\nsemivocala u nu s-avdi). Ashi avem zboar\u00e3li tsi:<span> <\/span><br \/>\n(i) s-avdu cu semivocala u dit soni tsi nu s\u00e3 ngr\u00e3pseashti: (mini mi)<br \/>\na-prochi, (mini lu) ncaci, (mini) dis-caci, etc. shi<br \/>\n(ii) s-avdu f\u00e3r\u00e3 semivocala u dit soni: (tini ti) a-prochi, (tini lu)<br \/>\nncaci, (tini) dis-caci, etc.<br \/>\nNota 2 -Diftondz\u00e3lj (scriats) ai shi oi (vocala a\/o, semivocal\u00e3 i), cari<br \/>\ns-avdu cu un u-shcurtu la coad\u00e3, suntu dealihealui triftondz\u00e3lj<br \/>\n(pronuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a\/o, semivocali i shi u);<br \/>\niar\u00e3 triftondz\u00e3lj (scriats) oai shi eai (vocal\u00e3 a, semivocali i\/e\/o), suntu<br \/>\ndealihealui silabi cu un\u00e3 vocal\u00e3 shi trei semivocali (pronuntsatsi ma<br \/>\nniscriati) oaiu shi eaiu (vocal\u00e3 a, semivocali i\/e\/o\/u).<br \/>\nNota 3 &#8211; Avem graiuri (f\u00e3rshiruteshts\u00e3) iu semivocala u dit bitisita-a<br \/>\nsemivocal\u00e3ljei iu nu s-avdi dip. Aestu easti un\u00e3 hari a scriariljei, ca<br \/>\ndiftongu, al ai shi oi, shi triftongu oai shi eai.<span> <\/span><br \/>\nNota 4 &#8211; Diftongul ai\/oi di cari zbur\u00e3m aoa, nu easti idyiul cu grupurli di<br \/>\nlitiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-afl\u00e3 tu un\u00e3 silab\u00e3 alt\u00e3 dic\u00e3t<br \/>\nvocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bun\u00e3oar\u00e3, zborlu va-iu, iu gruplu di<br \/>\nlitiri ai nu easti un diftongu c\u00e3 easti mp\u00e3rts\u00e3t tu dau\u00e3 silabi.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Sonlu 5: Semivocal\u00e3 i, tsi s-avdi mash i<br \/>\n(nu s-avdi cu un\u00e3 semivocal\u00e3 u, niscriat\u00e3, dup\u00e3 ea)<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Regul\u00e3 &#8211; (1) Semivocala i, dit bitisita a zboar\u00e3lor, tsi ari din\u00e3intea-a<br \/>\nljei mash un\u00e3 consoan\u00e3, simpl\u00e3 i compus\u00e3, ma nu complex\u00e3 (va dz\u00e3c\u00e3, un\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3):<br \/>\n(i) lipseashti scriari, c\u00e3ndu yini dup\u00e3 tuti consoanili simpli (nu<br \/>\ncomplexi) shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) nu lipseashti scriari, c\u00e3ndu yini dup\u00e3 consoanili compusi dz, lj,<br \/>\nnj, sh, shi ts.<br \/>\n(2) Semivocala i tsi s-afl\u00e3 tu nchisita i bitisita-a diftondz\u00e3lor ic\u00e3 a<br \/>\ntriftondz\u00e3lor ia\/ai, \u00e3i, ie\/ei, io\/oi, ii, iu\/ui, ioa\/oai, eai, lipseashti<br \/>\ntotna scriari.<span> <\/span><br \/>\nExceptsiili va s-hib\u00e3 mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u, va<br \/>\ndz\u00e3c\u00e3, c\u00e3ndu aesti vocali yin dup\u00e3 un\u00e3 silab\u00e3 tsi bitiseashti cu:<span> <\/span><br \/>\n(i) vocala i,<span> <\/span><br \/>\n(ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi<span> <\/span><br \/>\n(iii) litira compus\u00e3 sh.<br \/>\n(3) C\u00e3ndu s-articuleadz\u00e3, zboar\u00e3li tsi bitisescu la plural cu un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3 i:<br \/>\n(i) lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i n\u00e3intea-a articului, c\u00e3ndu bitisescu cu ri shi<span> <\/span><br \/>\n(ii) lipsescu scriari cu i n\u00e3intea-a articului, c\u00e3ndu bitisescu cu ci,<br \/>\ngi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi.<span> <\/span><br \/>\nExceptsii la scriarea ic\u00e3 niscriarea-a semivocal\u00e3ljei i va si s-fac\u00e3 mash<br \/>\natumtsea c\u00e3ndu va s-u va maxus scriitorlu ca, bun\u00e3oar\u00e3, c\u00e3ndu tu-un\u00e3<br \/>\npuizii, ritmul a versului u caft\u00e3.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Bun\u00e3oar\u00e3:<br \/>\n(1) (i) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-afl\u00e3 tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3<br \/>\nsingur\u00e3 consoan\u00e3 simpl\u00e3 (inclusiv consoana y c\u00e3ndu s-avdi ca sonlu ghamma<br \/>\ng\u00e3rtsescu) lipsescu scriari cu i, ca zboar\u00e3li: a-buri, a-di-ljeri,<br \/>\na-du-tseri, a-m\u00e3yi, a-nemi, a-po-fasi (plural), a-rici (plural), ayi, azi,<br \/>\n(tini) ncaci, ba-gayi, bu-havi, car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural),<br \/>\nca-tas-hasi (plural), c\u00e3-liyi, chi-ver-nisi (plural), coa-c\u00e3ji, co-ciuyi,<br \/>\ncoji, co-luyi, co-shavi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri<br \/>\n(plural), fi-ciori, ftohi, g\u00e3r-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural),<br \/>\ni-sihi, lo-curi, Luni, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari (masculin<br \/>\nplural), p\u00e3-duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci (tsi va<br \/>\ndz\u00e3c\u00e3 nats, s\u00e3rm\u00e3nitsi, nu poaci, tsi va dz\u00e3c\u00e3, oali, stamni), pohi,<br \/>\npresh-cayi, psohi, pur-t\u00e3ri, sc\u00e3n-duri, sclayi, siyi, str\u00e3ji, strehi,<br \/>\nstu-m\u00e3hi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi (plural), u-raci<br \/>\n(plural), vlahi, etc.<br \/>\n(ii) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-afl\u00e3 tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 ch, dh, gh shi th, (ma nu consoana complex\u00e3 x) lipsescu<br \/>\nscriari cu i, ca zboar\u00e3li: a-lu-m\u00e3chi, \u00e3n-treghi, a-rachi, a-raghi,<br \/>\na-roghi\/roghi, a-vl\u00e3chi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi), b\u00e3-buchi<br \/>\n(plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-luchi (plural), c\u00e3-p\u00e3chi,<br \/>\ncu-ciughi, fu-shechi (plural), mi-r\u00e3chi, sin-duchi (plural), slaghi,<br \/>\ntu-fechi (plural), etc.<br \/>\n(iii) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 dz, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i, ca zboar\u00e3li: a-mi-radz,<br \/>\na-mi-ridz, a-r\u00e3dz, as-t\u00e3dz, a-sudz, badz, b\u00e3-lidz, bur-lidz, chi-r\u00e3-midz,<br \/>\nfadz, fudz, l\u00e3-ludz, ledz, lum-b\u00e3dz, pa-radz, vedz, vrun-didz, etc. Aesti<br \/>\nzboar\u00e3 nu lipsescu scriari cu i ca: a-mi-radzi, a-mi-ridzi, a-r\u00e3dzi,<br \/>\nas-t\u00e3dzi, a-sudzi, badzi, b\u00e3-lidzi, bur-lidzi, chi-r\u00e3-midzi, fadzi, fudzi,<br \/>\nl\u00e3-ludzi, ledzi, lum-b\u00e3dzi, pa-radzi, vedzi, vrun-didzi, etc.<br \/>\n(iv) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 lj, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i, ca zboar\u00e3li: as-pelj, calj,<br \/>\ncea-calj, fu-melj, njelj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, c\u00e3 la prota<br \/>\npersoan\u00e3, poati si s-avd\u00e3 cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj,<br \/>\ndis-polj, diz-golj, molj, talj, etc. Aesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari cu i<br \/>\nca: as-pelji, calji, cea-calji, fu-melji, njelji, etc. shi verbili (la<br \/>\npersoana-a daua, c\u00e3 la prota persoan\u00e3, poati si s-avd\u00e3 cu un u-shcurtu tsi<br \/>\nnu si scrii): a-dilji, dis-polji, diz-golji, molji, talji, etc.<br \/>\n(v) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 nj, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i, ca zboar\u00e3li: a-linj, anj,<br \/>\nc\u00e3s-t\u00e3nj, di-punj, fus-t\u00e3nj, g\u00e3-linj, i-conj, l\u00e3-crinj, m\u00e3nj, noa-tinj,<br \/>\noa-minj, p\u00e3nj, xenj, etc. Aesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari cu i ca:<br \/>\na-linji, anji, c\u00e3s-t\u00e3nji, di-punji, fus-t\u00e3nji, g\u00e3-linji, i-conji,<br \/>\nl\u00e3-crinji, m\u00e3nji, noa-tinji, oa-minji, p\u00e3nji, xenji, etc.<span> <\/span><br \/>\n(vi) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 sh, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i, ca zboar\u00e3li: a-rosh, a-ush,<br \/>\nc\u00e3-tush, ci-resh (plural), mash, m\u00e3-nush, min-ghiush (plural masculin, nu<br \/>\nfimininlu min-ghiu-shi), prash (plural), ush, etc. shi verbili (la<br \/>\npersoana-a daua, c\u00e3 la prota persoan\u00e3, poati si s-avd\u00e3 cu un u-shcurtu tsi<br \/>\nnu si scrii): \u00e3n-fash, \u00e3n-grosh, bash, chish, etc. Aesti zboar\u00e3 nu lipsescu<br \/>\nscriari cu i ca: a-roshi, a-ushi, c\u00e3-tushi, ci-reshi, mashi, m\u00e3-nushi,<br \/>\nmin-ghiushi (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prashi, ushi,<br \/>\netc. shi verbili (la persoana-a daua, c\u00e3 la prota persoan\u00e3, poati si s-avd\u00e3<br \/>\ncu un u-shcurtu tsi nu si scrii): \u00e3n-fashi, \u00e3n-groshi, bashi, chishi, etc.<br \/>\n(vii) Zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini dup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3<br \/>\nconsoan\u00e3 compus\u00e3 ts, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i, ca zboar\u00e3li: a-r\u00e3ts, a-vets,<br \/>\na-vuts, bl\u00e3s-ti-mats, car-ca-lets, c\u00e3n-tats, chi-ruts, cu-m\u00e3ts, dats, fats,<br \/>\nfrats, m\u00e3-rats, mi-lets, mi-nuts, pots, prots, scots, shi-dets, tuts, etc.<br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari cu i ca: a-r\u00e3tsi, a-vetsi, a-vutsi,<br \/>\nbl\u00e3s-ti-matsi, car-ca-letsi, c\u00e3n-tatsi, chi-rutsi, cu-m\u00e3tsi, datsi, fatsi,<br \/>\nfratsi, m\u00e3-ratsi, mi-letsi, mi-nutsi, potsi, protsi, scotsi, shi-detsi,<br \/>\ntutsi, etc.<span> <\/span><br \/>\nNoti &#8211; (i) Formili adilji, \u00e3nfashi, bashi, talji, nu suntu formi tr\u00e3 a daua<br \/>\npersoan\u00e3 (nu si scrii: tini a-dilji, tini \u00e3n-fashi, tini bashi, tini<br \/>\ntalji), ma tr\u00e3 a treia persoan\u00e3 iu i-lu easti un\u00e3 vocal\u00e3 (shi si scrii:<br \/>\nel\/ea a-di-lji, el\/ea \u00e3n-fa-shi, el\/ea ba-shi, el\/ea ta-lji);<span> <\/span><br \/>\n(ii) forma aroshi, nu easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma easti<br \/>\nfimininlu la singular, (a-ro-shi), iu i-lu easti un\u00e3 vocal\u00e3;<span> <\/span><br \/>\n(iii) forma aushi, nu easti forma di la masculin plural (a-ush), ma easti<br \/>\nun\u00e3 dirivat\u00e3 di-a verbului aushescu (exemplu: el a-u-shi multu);<span> <\/span><br \/>\n(iv) calji, easti un\u00e3 form\u00e3 (nibun\u00e3 tr\u00e3 scriari) la plural (ca-lji), a<br \/>\nzborlui cal; tr\u00e3 pluralu-a zborlui cal, noi scriem calj-lji;<span> <\/span><br \/>\n(v) zborlu c\u00e3s-t\u00e3-nji, easti fruhtul di la pomlu c\u00e3s-t\u00e3nj (la singular, tsi<br \/>\ns-avdi cu un u-shcurtu tu soni);<span> <\/span><br \/>\n(vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi\/m\u00e3-she, h\u00e3latea cu cari<br \/>\ns-acats\u00e3 jarlu-a foclui; shi<span> <\/span><br \/>\n(vii) zboar\u00e3li ush, c\u00e3-tush, m\u00e3-nush, suntu formili (di la plural) cari, ma<br \/>\ns-hib\u00e3 scriati cu semivocala i tu bitisit\u00e3 ca: ushi, c\u00e3-tushi, m\u00e3-nushi,<br \/>\npot s-hib\u00e3 mintiti cu singularlu: u-shi, c\u00e3-tu-shi, m\u00e3-nu-shi, iu i-lu<br \/>\neasti un\u00e3 vocal\u00e3, ashi cum s-avdu tu multi graiuri arm\u00e3neshti (c\u00e3 tu alti<br \/>\ngraiuri aesti zboar\u00e3 pot si s-pronunts\u00e3 la singular shi u-sh\u00e3, c\u00e3-tu-sh\u00e3,<br \/>\nm\u00e3-nu-sh\u00e3).<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(2) Zboar\u00e3li tsi au diftondz\u00e3lj ic\u00e3 triftondz\u00e3lj: ia\/ai, \u00e3i, ie\/ei, io\/oi,<br \/>\nii, iu\/ui, ioa\/oai, eai, lipsescu scriari ca zboar\u00e3li: a-giun-gu, \u00e3n-ghios,<br \/>\nchiosh-cu, ci-cior, cioc, ciu-di-i\/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric,<br \/>\nghium, gio-ni, ia-ra, ear-b\u00e3, iar-n\u00e3, iu-va, min-ciu-n\u00e3, a-drai, a-r\u00e3i<br \/>\n(pluralu di la adgectivlu ar\u00e3u, nu dirivata a-r\u00e3-i di la verbul ar\u00e3escu),<br \/>\nbi-lii, boi (pr\u00e3vdz\u00e3, nu bo-i\/bo-e!), fu-dzii, fui, m\u00e3-cai, m\u00e3-r\u00e3-cui,<br \/>\npish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri,<br \/>\ncioa-r\u00e3, cu-reai, dz\u00e3-tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc.<span> <\/span><br \/>\nExceptsiili va s-hib\u00e3 mash atseali aspusi tu lectsiili iu zbur\u00e3m (ic\u00e3 iu va<br \/>\nzbur\u00e3m) tr\u00e3 vocalili a, e, o shi u, va dz\u00e3c\u00e3, ti zboar\u00e3 cari lipsescu<br \/>\nscriari ca: ac-shu, a-r\u00e3-chi-e, a-r\u00e3-es-cu, a-r\u00e3-njos, a-yeas-pi, a-yi-nja,<br \/>\nbu-ja-n\u00e3, c\u00e3-tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-sha,<br \/>\nh\u00e3-njuri, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a,<br \/>\nmin-du-es-cu, moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e,<br \/>\npreac-lja, scu-ljo, ti-nji-a, un-glja, u-sha, v\u00e3-lju-ri, etc.<span> <\/span><br \/>\nAesti zboar\u00e3 nu lipsescu scriari ca: ac-shiu, a-r\u00e3-chi-ie, a-r\u00e3-ies-cu,<br \/>\na-r\u00e3-njios, a-yias-pi, a-yi-njia\/a-yi-njea, bu-jia-n\u00e3\/bu-jea-n\u00e3,<br \/>\nc\u00e3-tu-shia\/c\u00e3-tu-shea, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia\/coa-jea, fu-ljior,<br \/>\ngie-pi, gu-shia\/gu-shea, h\u00e3-njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia\/i-ti-ea,<br \/>\njia-li\/jea-li, lam-njia\/lam-njea, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-ia\/Ma-ri-ea,<br \/>\nmin-du-ies-cu, moa-shia\/moa-shea, mush-cljiu, njia-ri\/njea-ri, njiel,<br \/>\noa-ie, pea-jia\/pea-jea, ploa-ie, preac-ljia\/prea-cljea, scu-ljio,<br \/>\nti-nji-ia\/ti-nji-ea, un-gljia\/un-gljea, u-shia\/u-shea, v\u00e3-ljiu-ri, etc.<br \/>\nNota 1 &#8211; Tr\u00e3 diftondz\u00e3lj ic\u00e3 triftondz\u00e3lj ia, ie, ioa\/oai, shi eai, avem<br \/>\nzbur\u00e3t\u00e3 tu lectsiili-a sonurlor a shi e. Tr\u00e3 diftondz\u00e3lj io\/oi shi iu\/ui va<br \/>\nzbur\u00e3m tu lectsiili-a sonurlor o shi u. Iar\u00e3 tr\u00e3 diftongul ii, nu-avem<br \/>\ntsiva tr\u00e3 spuneari, c\u00e3 nu prizint\u00e3 v\u00e3rn\u00e3 prublem\u00e3.<br \/>\nNota 2 &#8211; Tu diftondz\u00e3lj shi triftondz\u00e3lj dit regula aspus\u00e3 aoa, i-lu easti<br \/>\nsemivocal\u00e3, nu ca tu zboar\u00e3li ar-niu, c\u00e3r-ci-liu, c\u00e3r-di-liu, hiu, ir-njiu,<br \/>\nshtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu i-lu easti vocal\u00e3.<br \/>\nNota 3 &#8211; Aoa zbur\u00e3m di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-afl\u00e3<br \/>\nmp\u00e3rts\u00e3ti tu dau\u00e3 silabi; ca bun\u00e3oar\u00e3 tu zboar\u00e3li: di-pri-u-n\u00e3, h\u00e3-ri-os,<br \/>\nhu-e\/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-o-ni, ti-nji-a, tsi-ur,<br \/>\netc.<span> <\/span><br \/>\nNota 4 -C\u00e3ndu yin dup\u00e3 combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu zborlu<br \/>\nljai, bun\u00e3oar\u00e3) e-lu shcurtu dit triftongul eai nu si scrii (ashi c\u00e3<br \/>\ntriftongul s-transform\u00e3 tu diftongul ai).<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(3) (i) Avem zboar\u00e3 (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri<br \/>\n(semivocal\u00e3 i), ca: a-buri, a-huri, a-r\u00e3-uri, ar-buri, b\u00e3-sheri, c\u00e3-ljuri,<br \/>\nc\u00e3-r\u00e3ri, ci-d\u00e3ri, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi,<br \/>\nm\u00e3-c\u00e3ri, mur-dari, Njer-curi (la plural sh-la singular!), nu-r\u00e3ri, mori,<br \/>\np\u00e3-duri, pra-guri, seri, si-nuri, su-dori, su-r\u00e3ri, tif-teri, sc\u00e3ri,<br \/>\nv\u00e3-ljuri, vim-turi, etc. C\u00e3ndu suntu articulati, aesti zboar\u00e3 lipsescu<br \/>\nscriari f\u00e3r\u00e3 semivocala i ca:<span> <\/span><br \/>\n(a) la nominativ shi acuzativ, a-bur-lji, a-hur-li, a-r\u00e3-ur-li, ar-bur-lji,<br \/>\nb\u00e3-sher-li, c\u00e3-ljur-li, c\u00e3-r\u00e3r-li, ci-d\u00e3r-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji,<br \/>\nfi-cior-lji, gur-li, lje-pur-lji, lo-cur-li, m\u00e3-c\u00e3r-li, mur-dar-lji,<br \/>\nNjer-cur-li, nu-r\u00e3r-li, mor-li, p\u00e3-dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li,<br \/>\nsu-dor-li, su-r\u00e3r-li, tif-ter-li, sc\u00e3r-li, v\u00e3-ljur-li, vim-turli, etc shi<span> <\/span><br \/>\n(b) la genitiv shi dativ, a-bur-lor, a-hur-lor, a-r\u00e3-ur-lor, ar-bur-lor,<br \/>\nb\u00e3-sher-lor, c\u00e3-ljur-lor, c\u00e3-r\u00e3r-lor, ci-d\u00e3r-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor,<br \/>\nfi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-lor, lo-cur-lor, m\u00e3-c\u00e3r-lor, mur-dar-lor,<br \/>\nNjer-cur-lor, nu-r\u00e3r-lor, mor-lor, p\u00e3-dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor,<br \/>\nsi-nur-lor, su-dor-lor, su-r\u00e3r-lor, tif-ter-lor, sc\u00e3r-lor, v\u00e3-ljur-lor,<br \/>\nvim-tur-lor, etc.<br \/>\n(ii) Avem zboar\u00e3 (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci,<br \/>\nhi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocal\u00e3 i), ca: a-m\u00e3hi, a-m\u00e3yi,<br \/>\na-vl\u00e3chi, ayi, a-rachi, a-raghi, b\u00e3-buchi, b\u00e3r-g\u00e3ci, bi-li-gichi, bu-havi,<br \/>\nbu-luchi, c\u00e3-l\u00e3hi, c\u00e3-mi-l\u00e3hi, c\u00e3m-cichi, c\u00e3-r\u00e3yi, c\u00e3-p\u00e3chi, cu-n\u00e3yi,<br \/>\ncir-cehi, coji, du-l\u00e3chi, ftohi, fu-shechi, g\u00e3gi, gechi, hri-s\u00e3hi, i-s\u00e3chi,<br \/>\ni-sihi, is-n\u00e3hi, l\u00e3hi, longi, lu-m\u00e3chi, mi-r\u00e3chi, nichi, peji, ploci,<br \/>\npresh-cayi, psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-m\u00e3hi, su-c\u00e3chi, tihi,<br \/>\ntim-bihi, vlahi, zeghi, zu-l\u00e3chi, etc. C\u00e3ndu suntu articulati, aesti zboar\u00e3<br \/>\nlipsescu scriari cu semivocala i ca:<span> <\/span><br \/>\n(a) la nominativ shi acuzativ, a-m\u00e3hi-li, a-m\u00e3yi-li, a-vl\u00e3chi-li, ayi-lji,<br \/>\na-rachi-lji, a-raghi-lji, b\u00e3-buchi-li, b\u00e3r-g\u00e3ci-li, bi-li-gichi-li,<br \/>\nbu-havi-lji, bu-luchi-li, c\u00e3-l\u00e3hi-li, c\u00e3-mi-l\u00e3hi-li, c\u00e3m-cichi-li,<br \/>\nc\u00e3-r\u00e3yi-li, c\u00e3-p\u00e3chi-li, cu-n\u00e3yi-li, cir-cehi-li, coji-li, du-l\u00e3chi-li,<br \/>\nftohi-lji, fu-shechi-li, g\u00e3gi-li, gechi-li, hri-s\u00e3hi-li, i-s\u00e3chi-li,<br \/>\ni-sihi-lji, is-n\u00e3hi-li, l\u00e3hi-li, longi-li, lu-m\u00e3chi-li, mi-r\u00e3chi-li,<br \/>\nnichi-li, peji-li, ploci-li, presh-cayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji,<br \/>\nslaghi-lji, strehi-li, stu-m\u00e3hi-li, su-c\u00e3chi-li, tihi-li, tim-bihi-li,<br \/>\nvlahi-lji, zeghi-li, zu-l\u00e3chi-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(b) la genitiv shi dativ, a-m\u00e3hi-lor, a-m\u00e3yi-lor, a-vl\u00e3chi-lor, ayi-lor,<br \/>\na-rachi-lor, a-raghi-lor, b\u00e3-buchi-lor, b\u00e3r-g\u00e3ci-lor, bi-li-gichi-lor,<br \/>\nbu-havi-lor, bu-luchi-lor, c\u00e3-l\u00e3hi-lor, c\u00e3-mi-l\u00e3hi-lor, c\u00e3m-cichi-lor,<br \/>\nc\u00e3-r\u00e3yi-lor, c\u00e3-p\u00e3chi-lor, cu-n\u00e3yi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor,<br \/>\ndu-l\u00e3chi-lor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, g\u00e3gi-lor, gechi-lor, hri-s\u00e3hi-lor,<br \/>\ni-s\u00e3chi-lor, i-sihi-lor, is-n\u00e3hi-lor, l\u00e3hi-lor, longi-lor, lu-m\u00e3chi-lor,<br \/>\nmi-r\u00e3chi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor,<br \/>\nsclayi-lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-m\u00e3hi-lor, su-c\u00e3chi-lor, tihi-lor,<br \/>\ntim-bihi-lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-l\u00e3chi-lor, etc.<br \/>\n(iii) Avem zboar\u00e3, tsi bitisescu la plural cu un\u00e3 semivocal\u00e3 i tsi yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3, ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, g\u00e3i, Gioi, hui,<br \/>\nir-njii, i-si-hii, i-tii, m\u00e3i, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii,<br \/>\netc. C\u00e3ndu suntu articulati, aesti zboar\u00e3 lipsescu scriari cu semivocala i<br \/>\nca:<span> <\/span><br \/>\n(a) la nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li,<br \/>\ncu-prii-li, g\u00e3i-li, Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li,<br \/>\nm\u00e3i-li, pa-rei-li, ploi-li, pus-ti-lii-li, soi-li, yii-li\/yii-lji,<br \/>\nznjii-li, etc. shi<span> <\/span><br \/>\n(b) la genitiv shi dativ, cea-rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cu-prii-lor,<br \/>\ng\u00e3i-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir-njii-lor, i-si-hii-lor, i-tii-lor, m\u00e3i-lor,<br \/>\npa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">PRUBLEM\u00c3<br \/>\nTu-aest\u00e3 prublem\u00e3 va d\u00e3m un textu tu cari va si s-afl\u00e3 ndau\u00e3 zboar\u00e3<br \/>\nniscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib\u00e3 ta s-li afl\u00e3 aesti zboar\u00e3,<br \/>\ns-li ngr\u00e3pseasc\u00e3 cum lipseashti shi s-afl\u00e3 tsi regul\u00e3 dit lectsia di ma<br \/>\nnsus avem c\u00e3lcat\u00e3 tu scriari.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Prublem\u00e3 &#8211; Ast\u00e3dzi, un\u00e3 dzu\u00e3 mushat\u00e3 di Maiu, imnam tu p\u00e3durea cu fadzi c\u00e3<br \/>\nsuc\u00e3chli nu para eara buni. C\u00e3nili yinea dup\u00e3 mini. Yineam di la sculjo<br \/>\nsh-nidzeam c\u00e3tr\u00e3 casa-a feat\u00e3ljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam c\u00e3 elji<br \/>\nsuntu acas\u00e3 ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para<br \/>\nvidea di itia-a arburilor. Avea dat\u00e3 niheam\u00e3 ploai sh-perlu nji s-avea<br \/>\nudat\u00e3. Scosh cheaptinli din gepi, shi-ca s\u00e3-nji discaciu niheam\u00e3 perlu, mi<br \/>\nchiptinaiu. &#8220;Mi-aprochiu di cas\u00e3&#8221; nji-dz\u00e3shiu cu mintea, shi vream<br \/>\ns-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti v\u00e3ljurili shi dzenurili<br \/>\ntsi-aveam tricut\u00e3.<span> <\/span><br \/>\nAgiumshu la casa-a feat\u00e3-meai. Avea tricut\u00e3 ndoi anji di c\u00e3ndu u-avea<br \/>\nacumprat\u00e3 casa. Cum nu eara avutsi, casa tsi-avea acumprat\u00e3, eara njic\u00e3<br \/>\nsh-adrat\u00e3 di chirimidzi. Avea sh-un\u00e3 ahuri tr\u00e3 njelji, noatinji sh-calji.<br \/>\nAhurea nu eara curat\u00e3 sh-avea multi b\u00e3lidzi. Tu-avlii avea doi cireshi,<br \/>\nv\u00e3r\u00e3 trei-patru cupaci shi trei c\u00e3st\u00e3nji. Lum\u00e3chli-a c\u00e3st\u00e3njlor eara<br \/>\nnc\u00e3rcati di c\u00e3st\u00e3nji. Cojli di c\u00e3st\u00e3nji eara arcati mpadi. Avea sh-un\u00e3<br \/>\ngr\u00e3din\u00e3 cu multi l\u00e3ludzi mushati. Ma b\u00e3buchli-a l\u00e3ludzilor nu-avea<br \/>\ndishcljis\u00e3 ninga. Hilji-mea eara nafoar\u00e3 tu-avlie, ning\u00e3 un cupaciu gros,<br \/>\ncu-un pociu sh-un ghiumaciu. &#8220;Va ti-acatsi s-aspelji tsiva stranji?&#8221; u<br \/>\nntribaiu. &#8220;Nu, voiu s-ljau mashi niheam\u00e3 ap\u00e3 ti n cas\u00e3&#8221;, nji-turn\u00e3 ea<br \/>\nzborlu. Ndau\u00e3 g\u00e3ljinji sh-un cucuticiu ans\u00e3rea prining\u00e3 ndoilji cupaci dit<br \/>\navlii sh-un ariciu imna peagalea. Loai s-u bashiu, shi-nji si p\u00e3rea c\u00e3 nu<br \/>\npara vrea s-mi bashi sh-ea. N\u00e3s\u00e3 nu para eara oaspit\u00e3 cu b\u00e3sherili. &#8220;C\u00e3tse<br \/>\nnu vrei s-mi bashi?&#8221; u c\u00e3rtii niheam\u00e3. Mi feciu c\u00e3 nu voi s-intru n cas\u00e3.<br \/>\nNji-eara c\u00e3 va mi ncaciu cu dzinir-njiu. P\u00e3n\u00e3 tu soni intraiu.<span> <\/span><br \/>\nHilji-mea avea multi iconji pi stizm\u00e3. Tu-un cohiu a ud\u00e3lui, s-afla un\u00e3<br \/>\nicoan\u00e3 cu-un ayiu. Ficiorilji a ljei eara m\u00e3ri sh-avea vgat\u00e3 din cas\u00e3 cu<br \/>\nnur\u00e3rili a ljei. Shidea tu-un\u00e3 alt\u00e3 hoar\u00e3, deadun cu sur\u00e3rili a lor.<br \/>\nGionili-a ljei s-afla n cas\u00e3. &#8220;Tsi fatsi? lu ntribaiu.&#8221; &#8220;Ia, nu vedzi tsi<br \/>\ns-fatsi n cas\u00e3? Tsi vrundidzi m\u00e3ri am?&#8221;. Vrui s\u00e3-lji dau ndoi paradzi, ma<br \/>\nnu vru s\u00e3-lji lja. Cum nu para avea vimtu n cas\u00e3, aduchii c-adiljiu greu.<br \/>\nVidzui c\u00e3 dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dz\u00e3shiu: &#8220;Tini potsi<br \/>\ns-adilji? Nu mi vedzi mini c\u00e3 mizi adiljiu?&#8221; &#8220;Ti ved&#8221; \u00e3nji toarn\u00e3 el<br \/>\nzborlu. &#8220;Ma s-nu ti-ar\u00e3seasc\u00e3, fudzi din cas\u00e3, ashi cum fudzi aieri Tolji&#8221;.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">DIZLIGAREA-A PRUBLEM\u00c3LJEI<br \/>\nZboar\u00e3li tsi nu suntu scriati ghini (shi ndau\u00e3 alti cari suntu scriati<br \/>\nghini) va s-hib\u00e3 sumliniati. Deapoea, tr\u00e3 cati zbor, va s-aspunem regulili<br \/>\ntsi fur\u00e3 c\u00e3lcati.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">Prublem\u00e3 &#8211; Ast\u00e3dz, un\u00e3 dzu\u00e3 mushat\u00e3 di Mai, imnam tu p\u00e3durea cu fadz c\u00e3<br \/>\nsuc\u00e3chili nu para eara buni. C\u00e3nili yinea dup\u00e3 mini. Yineam di la sculjo<br \/>\nsh-nidzeam c\u00e3tr\u00e3 casa-a feat\u00e3ljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam c\u00e3 elj<br \/>\nsuntu acas\u00e3 ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para<br \/>\nvidea di itia-a arburlor. Avea dat\u00e3 niheam\u00e3 ploai sh-perlu nji s-avea<br \/>\nudat\u00e3. Scosh cheaptinli din gepi, sh-ca s\u00e3-nj discac niheam\u00e3 perlu, mi<br \/>\nchiptinai. &#8220;Mi-aprochi di cas\u00e3&#8221; nj-dz\u00e3sh cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu<br \/>\nperlu ndreptu. Earam avursit di tuti v\u00e3ljurli shi dzenurli tsi-aveam tricut\u00e3.<span> <\/span><br \/>\nAgiumshu la casa-a feat\u00e3-meai. Avea tricut\u00e3 ndoi anj di c\u00e3ndu u-avea<br \/>\nacumprat\u00e3 casa. Cum nu eara avuts, casa tsi-avea acumprat\u00e3, eara njic\u00e3<br \/>\nsh-adrat\u00e3 di chirimidz. Avea sh-un\u00e3 ahuri tr\u00e3 njelj, noatinj sh-calj.<br \/>\nAhurea nu eara curat\u00e3 sh-avea multi b\u00e3lidz. Tu-avlii avea doi ciresh, v\u00e3r\u00e3<br \/>\ntrei-patru cupaci shi trei c\u00e3st\u00e3nj. Lum\u00e3chili-a c\u00e3st\u00e3njlor eara nc\u00e3rcati di<br \/>\nc\u00e3st\u00e3nji. Cojili di c\u00e3st\u00e3nji eara arcati mpadi. Avea sh-un\u00e3 gr\u00e3din\u00e3 cu<br \/>\nmulti l\u00e3ludz mushati. Ma b\u00e3buchili-a l\u00e3ludzlor nu-avea dishcljis\u00e3 ninga.<br \/>\nHilji-mea eara nafoar\u00e3 tu-avlie, ning\u00e3 un cupaci gros, cu-un poci sh-un<br \/>\nghiumaci. &#8220;Va ti-acats s-aspelj tsiva stranji?&#8221; u ntribai. &#8220;Nu, voiu s-ljau<br \/>\nmash niheam\u00e3 ap\u00e3 ti n cas\u00e3&#8221;, nj-turn\u00e3 ea zborlu. Ndau\u00e3 g\u00e3ljinj sh-un<br \/>\ncucutici ans\u00e3rea prining\u00e3 ndoilji cupaci dit avlii sh-un arici imna<br \/>\npeagalea. Loai s-u bashi, shi-nj si p\u00e3rea c\u00e3 nu para vrea s-mi bashi sh-ea.<br \/>\nN\u00e3s\u00e3 nu para eara oaspit\u00e3 cu b\u00e3sherli. &#8220;C\u00e3tse nu vrei s-mi bash?&#8221; u c\u00e3rtii<br \/>\nniheam\u00e3. Mi feci c\u00e3 nu voi s-intru n cas\u00e3. Nj-eara c\u00e3 va mi ncaci cu<br \/>\ndzinir-njiu. P\u00e3n\u00e3 tu soni intrai.<span> <\/span><br \/>\nHilji-mea avea multi iconj pi stizm\u00e3. Tu-un cohi a ud\u00e3lui, s-afla un\u00e3<br \/>\nicoan\u00e3 cu-un ayi. Ficiorlji a ljei eara m\u00e3ri sh-avea vgat\u00e3 din cas\u00e3 cu<br \/>\nnur\u00e3rli a ljei. Shidea tu-un\u00e3 alt\u00e3 hoar\u00e3, deadun cu sur\u00e3rli a lor.<br \/>\nGionili-a ljei s-afla n cas\u00e3. &#8220;Tsi fats? lu ntribai.&#8221; &#8220;Ia, nu vedz tsi<br \/>\ns-fatsi n cas\u00e3? Tsi vrundidz m\u00e3ri am?&#8221;. Vrui s\u00e3-lj dau ndoi paradz, ma nu<br \/>\nvru s\u00e3-lj lja. Cum nu para avea vimtu n cas\u00e3, aduchii c-adilji greu. Vidzui<br \/>\nc\u00e3 dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dz\u00e3sh: &#8220;Tini potsi s-adilj? Nu mi<br \/>\nvedzi mini c\u00e3 mizi adilj?&#8221; &#8220;Ti ved&#8221; \u00e3nj toarn\u00e3 el zborlu. &#8220;Ma s-nu<br \/>\nti-ar\u00e3seasc\u00e3, fudz din cas\u00e3, ashi cum fudzi aieri Tolj&#8221;.<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\">(1) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu<br \/>\ncu ri shi ni (vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3) tsi yini dup\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3, pot ca s\u00e3<br \/>\nsh-u-al\u00e3xeasc\u00e3 vocala i (dit ri shi ni) tu semivocal\u00e3. Aest\u00e3<br \/>\nvocal\u00e3\/semivocal\u00e3 poati si s\u00e3 ngr\u00e3pseasc\u00e3 i s-nu s\u00e3 ngr\u00e3pseasc\u00e3, dup\u00e3 cum u<br \/>\nva omlu. Aht\u00e3ri suntu zboar\u00e3li: &#8220;c\u00e3nili, dzinirlui, soarli, cheaptinli,<br \/>\ngionili&#8221; tsi suntu scriati f\u00e3r\u00e3 alathus. Ma aesti zboar\u00e3 pot s-hib\u00e3 scriati<br \/>\nshi: &#8220;c\u00e3nli, dzinirilui, soarili, cheaptinili, gionli&#8221;.<br \/>\n(2) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la<br \/>\nplural cu ri (semivocal\u00e3 i), c\u00e3ndu suntu articulati, aesti zboar\u00e3 lipsescu<br \/>\nscriari f\u00e3r\u00e3 semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor:<br \/>\n&#8220;arburilor, v\u00e3ljurili, dzenurili, ficiorilji, nur\u00e3rili, sur\u00e3rili,<br \/>\nb\u00e3sherili&#8221; easti: &#8220;arburlor, v\u00e3ljurli, dzenurli, ficiorlji, nur\u00e3rli,<br \/>\nsur\u00e3rli, b\u00e3sherli&#8221;.<br \/>\n(3) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la<br \/>\nplural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocal\u00e3 i), c\u00e3ndu suntu<br \/>\narticulati, aesti zboar\u00e3 lipsescu scriari cu semivocala i. Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;lum\u00e3chli, cojli, b\u00e3buchli, suc\u00e3chli&#8221; easti:<br \/>\n&#8220;lum\u00e3chili, cojili, b\u00e3buchili, suc\u00e3chili&#8221;<br \/>\n(4) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li tsi bitisescu cu combinatsia (di dau\u00e3<br \/>\nsemivocali) iu cari yini dup\u00e3 consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g,<br \/>\ngh, h, shi y, lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu s\u00e3<br \/>\nngr\u00e3pseashti). Tr-atsea scriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;discaciu,<br \/>\nmi-aprochiu, cupaciu, pociu, ghiumaciu, cucuticiu, ariciu, feciu, ncaciu,<br \/>\ncohiu, ayiu&#8221; easti: &#8220;discaci, mi-aprochi, cupaci, poci, ghiumaci, cucutici,<br \/>\narici, feci, ncaci, cohi, ayi&#8221;.<br \/>\n(5) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li tsi bitisescu cu combinatsia (di dau\u00e3<br \/>\nsemivocali) iu cari yini dup\u00e3 vocalili a shi o ic\u00e3 diftondz\u00e3lj oa shi ea<br \/>\n(ca parti dit diftondz\u00e3lj ic\u00e3 triftondz\u00e3lj ai, oi, oai shi eai, cu vocali<br \/>\na\/o, semivocali i\/e\/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u<br \/>\nnu s\u00e3 ngr\u00e3pseashti). Tr-atsea scriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;Maiu,<br \/>\nchiptinaiu, intraiu, ntribaiu&#8221; easti: &#8220;Mai, chiptinai, intrai, ntribai&#8221;.<span> <\/span><br \/>\nAest\u00e3 regul\u00e3 s-advg\u00e3 la un\u00e3 alt\u00e3 regul\u00e3 tsi dz\u00e3tsi c\u00e3 semivocala i cari<br \/>\nyini dup\u00e3 litirili compusi sh, nj, lj, etc. nu s\u00e3 ngr\u00e3pseashti. Tr-atsea,<br \/>\nzboar\u00e3li: &#8220;bashiu, dz\u00e3shiu, adiljiu&#8221; lipsescu ngr\u00e3psiri: &#8220;bash, dz\u00e3sh, adilj&#8221;.<br \/>\n(6) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 compus\u00e3 dz, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;ast\u00e3dzi, fadzi, chirimidzi, b\u00e3lidzi,<br \/>\nl\u00e3ludzi, l\u00e3ludzilor, paradzi, vedzi, vrundidzi,&#8221; easti: &#8220;ast\u00e3dz, fadz,<br \/>\nchirimidz, b\u00e3lidz, l\u00e3ludz, l\u00e3ludzlor, paradz, vedz, vrundidz, fudz&#8221;.<br \/>\n(7) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 compus\u00e3 lj, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;elji, njelji, calji, s-aspelji, s\u00e3-lji,<br \/>\nadilji Tolji&#8221; easti: &#8220;elj, njelj, calj, s-aspelj, s\u00e3-lj, adilj, Tolj&#8221;.<br \/>\n(8) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 compus\u00e3 nj, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;s\u00e3-nji, nji-dz\u00e3sh, c\u00e3st\u00e3nji, anji,<br \/>\nnoatinji, nji-turn\u00e3, g\u00e3ljinji, shi-nji, nji-eara, iconji, \u00e3nji&#8221; easti:<br \/>\n&#8220;s\u00e3-nj, nj-dz\u00e3sh, c\u00e3st\u00e3nj, anj, noatinj, nj-turn\u00e3, g\u00e3ljinj, shi-nj,<br \/>\nnj-eara, iconj, \u00e3nj&#8221;.<br \/>\n(9) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 compus\u00e3 sh, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;shi-ca, cireshi, mashi, bashi&#8221; easti:<br \/>\n&#8220;sh-ca, ciresh, mash, bash&#8221;.<br \/>\n(10) Regula dz\u00e3tsi c\u00e3 zboar\u00e3li iu semivocala i s-avdi tu bitisit\u00e3 sh-yini<br \/>\ndup\u00e3 un\u00e3 singur\u00e3 consoan\u00e3 compus\u00e3 ts, lipsescu scriari f\u00e3r\u00e3 i Tr-atsea<br \/>\nscriarea ndreapt\u00e3 a zboar\u00e3lor: &#8220;avutsi, ti-acatsi, fatsi&#8221; easti: &#8220;avuts,<br \/>\nti-acats, fats&#8221;.<br \/>\n(11) Multi ori, dirivati di-a idyiului zbor pot s-aib\u00e3 un\u00e3 vocal\u00e3 i,<br \/>\nsh-alt\u00e3oar\u00e3 semivocal\u00e3 i. Atumtsea, un\u00e3 dirivat\u00e3 si scrii cu litira i<br \/>\n(c\u00e3ndu i easti vocal\u00e3) sh-alant\u00e3 dirivat\u00e3 s\u00e3 scrii f\u00e3r\u00e3 litira i (c\u00e3ndu i<br \/>\neasti semivocal\u00e3). Va d\u00e3m ma nghios ndau\u00e3 exempli:<br \/>\n(i) Tu expresia: &#8220;Tu-avlii avea doi ciresh, v\u00e3r\u00e3 trei-patru cupaci shi trei<br \/>\nc\u00e3st\u00e3nji. Lum\u00e3chili-a c\u00e3st\u00e3njlor eara nc\u00e3rcati di c\u00e3st\u00e3nji&#8221;, protlu zbor<br \/>\n&#8220;c\u00e3st\u00e3nji&#8221; lipseashti scriari &#8220;c\u00e3s-t\u00e3nj&#8221; c\u00e3 i-lu dit coad\u00e3 easti semivocal\u00e3<br \/>\n(pluralu-a pomlui c\u00e3st\u00e3nj, tsi s-avdi cu semivocala iu) iar\u00e3 andoilu<br \/>\n&#8220;c\u00e3st\u00e3nji&#8221; easti pluralu-a yimishiljei, cari easti scriat cum lipseashti,<br \/>\n&#8220;c\u00e3s-t\u00e3-nji&#8221;, c\u00e3 i-lu dit soni easti vocal\u00e3 (sh-cari la singular si scrii<br \/>\ntut &#8220;c\u00e3st\u00e3nji&#8221;). Tr-atsea expresia lipseashti scriari: &#8220;Tu-avlii avea doi<br \/>\nciresh, v\u00e3r\u00e3 trei-patru cupaci shi trei c\u00e3st\u00e3nj. Lum\u00e3chili-a c\u00e3st\u00e3njlor<br \/>\neara nc\u00e3rcati di c\u00e3st\u00e3nji.&#8221;<br \/>\n(ii) Avem expresia: &#8220;Loai s-u bashiu, shi-nj si p\u00e3rea c\u00e3 nu para vrea s-mi<br \/>\nbashi sh-ea. C\u00e3tse nu vrei s-mi bashi?&#8221;. Itia tr\u00e3 cari protlu &#8220;bashiu&#8221;<br \/>\n(prizentu, prota persoan\u00e3 la singular) s\u00e3 scrii &#8220;bash&#8221; u-aspusim ma nsus,<br \/>\nandoilu &#8220;bashi&#8221; (prizentu, antreia persoan\u00e3 la singular) easti scriat cum<br \/>\nlipseashti &#8220;ba-shi&#8221; c\u00e3 ari vocal\u00e3 i, iar\u00e3 antreilu &#8220;bashi&#8221; (prizentu,<br \/>\nandaua persoan\u00e3 la singular) s\u00e3 scrii &#8220;bash&#8221; c\u00e3 i-lu easti un\u00e3 semivocal\u00e3.<br \/>\nTr-atsea expresia lipseashti scriari: &#8220;Loai s-u bash, shi-nj si p\u00e3rea c\u00e3 nu<br \/>\npara vrea s-mi bashi sh-ea. C\u00e3tse nu vrei s-mi bash?&#8221;.<br \/>\n(iii) Tu expresia: &#8220;Tsi fatsi? lu ntribai.&#8221; &#8220;Ia, nu vedz tsi s-fatsi n<br \/>\ncas\u00e3?&#8221;, protlu &#8220;fatsi&#8221; (prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti<br \/>\nscriari &#8220;fats&#8221; c\u00e3 i-lu easti semivocal\u00e3, iar\u00e3 andoilu &#8220;fatsi&#8221; easti scriat<br \/>\ncum lipseashti, &#8220;fa-tsi&#8221;, c\u00e3 i-lu easti un\u00e3 vocal\u00e3. Tr-atsea expresia va<br \/>\nscriari: &#8220;Tsi fats? lu ntribai.&#8221; &#8220;Ia, nu vedz tsi s-fatsi n cas\u00e3?&#8221;<span> <\/span><br \/>\n(iv) Avem expresia: &#8220;aduchii c-adiljiu greu. Vidzui c\u00e3 dzinir-njiu adilji<br \/>\nsh-el greu shi-lji dz\u00e3sh: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini c\u00e3 mizi<br \/>\nadiljiu?&#8221;. Itia tr\u00e3 cari protlu sh-atsel dit sonu &#8220;adiljiu&#8221; (prizentu,<br \/>\nprota persoan\u00e3 la singular) si scrii &#8220;a-dilj&#8221; u-avem aspus\u00e3 ma nsus,<br \/>\nandoilu &#8220;adilji&#8221; (prizentu, antreia persoan\u00e3 la singular) easti scriat cum<br \/>\nlipseashti &#8220;a-di-lji&#8221; c\u00e3 ari vocal\u00e3 i, iar\u00e3 antreilu &#8220;adilji&#8221; (prizentu,<br \/>\nandaua persoan\u00e3 la singular) s\u00e3 scrii &#8220;a-dilj&#8221; c\u00e3 i-lu easti un\u00e3<br \/>\nsemivocal\u00e3. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: &#8220;aduchii c-adilj greu.<br \/>\nVidzui c\u00e3 dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dz\u00e3sh: Tini potsi s-adilj?<br \/>\nNu mi vedzi mini c\u00e3 mizi adilj?&#8221;.<br \/>\n(v) Tu expresia: &#8220;Ma s-nu ti-ar\u00e3seasc\u00e3, fudzi din cas\u00e3, ashi cum fudzi<br \/>\naieri Tolj&#8221;, protlu &#8220;fudzi&#8221; (prizentu, persoana-a daua, singular)<br \/>\nlipseashti scriari &#8220;fudz&#8221; c\u00e3 i-lu easti semivocal\u00e3, iar\u00e3 andoilu &#8220;fudzi&#8221;<br \/>\n(tricut, persoana-a treia, singular) easti scriat cum lipseashti,<br \/>\n&#8220;fu-dzi&#8221;, c\u00e3 i-lu easti un\u00e3 vocal\u00e3. Tr-atsea expresia va scriari: &#8220;Ma s-nu<br \/>\nti-ar\u00e3seasc\u00e3, fudz din cas\u00e3, ashi cum fudzi aieri Tolj&#8221;.<\/p>\n<hr size=\"1\" noshade=\"noshade\" \/>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\" align=\"left\"><strong>CURSU DI SCRIARI ARM\u00c3NEASC\u00c3<\/strong><br \/>\ndup\u00e3 Regulili Ast\u00e3siti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei<br \/>\nArm\u00e3neasc\u00e3 di Bituli, Avgustu, 1997<\/p>\n<p style=\"color: #666666; font-family: Verdana,Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px;\" align=\"left\">anyrapsit di<strong><span> <\/span>TIBERIUS CUNIA<\/strong><\/p>\n<p><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>LECTSIILI 10 shi 11 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI I Litira i poati s-aib\u00e3 ma multi sonuri. Poati s-hib\u00e3: (i) un\u00e3 vocal\u00e3 i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur; (ii) un\u00e3 vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3, tu bitisita-a ma multor zboar\u00e3 (i-lu final), cari poati si s-avd\u00e3 (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dau\u00e3li sonuri i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":14,"menu_order":8,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-107","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v25.4 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"LECTSIILI 10 shi 11 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI I Litira i poati s-aib\u00e3 ma multi sonuri. Poati s-hib\u00e3: (i) un\u00e3 vocal\u00e3 i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur; (ii) un\u00e3 vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3, tu bitisita-a ma multor zboar\u00e3 (i-lu final), cari poati si s-avd\u00e3 (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dau\u00e3li sonuri i [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"35 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/\",\"url\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/\",\"name\":\"LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2009-10-07T20:48:25+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Cultura armaneasca\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Cursuri ti scriari\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":4,\"name\":\"LECTSIILI 10 shi 11\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh&#039;la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI","og_description":"LECTSIILI 10 shi 11 &#8211; SCRIAREA-A LITIR\u00c3LJEI I Litira i poati s-aib\u00e3 ma multi sonuri. Poati s-hib\u00e3: (i) un\u00e3 vocal\u00e3 i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur; (ii) un\u00e3 vocal\u00e3 i, niactsintuat\u00e3, tu bitisita-a ma multor zboar\u00e3 (i-lu final), cari poati si s-avd\u00e3 (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dau\u00e3li sonuri i [&hellip;]","og_url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"35 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/","url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/","name":"LECTSIILI 10 shi 11 - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2009-10-07T20:48:25+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/lectsiili-10-shi-11\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Cultura armaneasca","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Cursuri ti scriari","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/cultura-armanasca\/cursuri-ti-scriari\/"},{"@type":"ListItem","position":4,"name":"LECTSIILI 10 shi 11"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh&#039;la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":108,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/107\/revisions\/108"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/14"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}