Nov 30
Initiativa Lala T. & Bala C. si ecourile ei
Semnarea pe 27 noiembrie a unui protocol de colaborare între Ministerul educatiei si cercetarii reprezentat de Monica Cristina Anisie in calitate de ministru şi Asociatia Livadzili di Paicu reprezentată de Lala Taşcu în calitate de preşedinte şi Bala Cristian în calitate de vicepreşedinte cu scopul introducerii studiului patrimoniului cultural al aromânilor a dat loc la o serie de reactii. Urmeaza textul Comunicatului si principalele reactii :Mirela Roznoveanu, Costica Canacheu, Kira Manzu, Stelian Toja, Puiu Bajdechi , Santa al Djika, Jordan Trca, Mariana Costea, Zoe Ianus, Lala Tascu, Maria Pariza, Goran Kostov.
Comunicatu di Presâ
Bucureshti 26.11.2020
SIMNARI PROTOCOLU anamisa di MINISTERLU ALI EDUCATSIE SHI CERCETARI shi SUTSATA “LIVADZLI DI PAICU” – “LIVEZILE DIN PAICU”.
Azâ 27.11.2020, Bucureşti fu simnatu PROTOCOLUU DI COLABORARI anamisa di MINISTERLU ALI EDUCATSIE SHI CERCETARI reprezentatu pritu doamna Monica Cristina Anisie tu ipotisea di ministru shi SUTSATA “LIVADZLI DI PAICU” – “LIVEZILE DIN PAICU” reprezentatâ di domnulu Tashcu Lala tu ipotisea di prezidentu shi Cristian Bala tu ipotisea di vitseprezidentu.
Scupolu alushtui protocolu di lucru deadunu easti nvetslu ti studiulu a patrimoniului culturalu a armâñiloru, tsi ari unâ avutâ literaturâ folcloricâ shi unâ anâmusitâ literaturâ cultâ.
Politica lingvisticâ promovatâ di Consiliul ali Europâ cu cari România easti simfunâ shi u ndrupashti, fatsi urminie ta s’da curayiu ti diversitatea lingvisticâ ali Europâ.
Tu aestâ noimâ, tu anlu 1997, Consiliulu ali Europâ vulusi Dimândarea/ Recomandarea 1333 cari s’aveaglli shi s’tsânâ tu banâ, s’tsânâ nanâparti di la chireari, limba armâneascâ.
Obiectulu a protocolui easti reprezentatu di lucârlu deadunu anamisa di dauli pãrtsâ ti promovarea-a cursurloru optsionali di culturâ shi tsivilizatsii armâneascâ tu sculiili ditu România.
La vulusearea-a protocolui loarâ parti doamna Ministru Monica Cristina Anisie di partea-a Ministerlui ti Educatsii shi Cercetari, domulu Jurnalistu Tashcu Lala și domnulu Avocatu Cristian Bala di partea-a Sutsatâllei “Livădzli di Paicu” – “Livezile din Paicu” tu delegatsia-a armâñiloru hiindaloru vinits shi Regizorlu Toma Enache, Prof. Univ. Istoric Dumitru Preda, Secretarlu di Stat Dragoș Preda, Interpretlu Daniel Peanci, prof. Radu Brătan shi juristulu George Zurzu.
Pritu videoconferințâ ditu delegatsia-a armâñiloru lo parti la moeabets shi Prof. Zoița Geacã.
Sutsata “Livãdzli di Paicu” – “Livezile din Paicu”
Preşedinte,
Journalist Taşcu Lala
Comunicat de Presã
Bucureşti 26.11.2020
INCHEIEREA PROTOCOLULUI intre MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII şi ASOCIATIA – “LIVADZLI DI PAICU” – “LIVEZILE DIN PAICU”.
Astăzi 27.11.2020, la Bucureşti a fost incheiat PROTOCOLUL DE COLABORARE între MINISTERUL EDUCATSIEI SI CERCETARII reprezentat prin doamna Monica Cristina Anisie in calitate de ministru şi ASOCIATIA “LIVADZLI DI PAICU” – “LIVEZILE DIN PAICU” – reprezentată de domnul Lala Taşcu în calitate de preşedinte şi Bala Cristian în calitate de vicepreşedinte.
Scopul prezentului protocol de colaborare este introducerea studiului patrimoniului cultural al aromânilor, care cuprinde o bogată literatură folclorică și o remarcabilă literatură cultă.
Politica lingvistică promovatã de Consiliul Europei la care s-a aliniat în mod explicit și România, recomandă încurajarea diversității lingvistice a Europei.
În acest sens, în anul 1997, Consiliul Europei a emis Recomandarea 1333 care privește conservarea limbii aromâne.
Obiectul protocolului este reprezentat de cooperarea părților pentru promovarea cursurilor opţionale de cultură și civilizație aromână în școlile din România.
La încheierea protocolului au participat doamna Ministru Monica Cristina Anisie din partea Ministerului Educației și Cercetării, dl. Jurnalist Tașcu Lala și dl. Av. Cristian Bala din partea Asociației “Livezile din Paicu” – “Livădzli di Paicu” în delegația armânilor fiind prezenți și Regizor Toma Enache, Prof. Univ. Istoric Dumitru Preda, Secretar de Stat Dragoș Preda, Interpret Daniel Peanci, prof. Radu Brătan și juristulu George Zurzu.
Prin videoconferință din partea delegației armânilor a participat la discuţii și Prof. Zoița Geacã..
Asociaţia “Livãdzli di Paicu” – “Livezile din Paicu”-
Preşedite Journalist Taşcu Lala
***Mirela Roznoveanu (28/11/2020)
Regret sa va dezamagesc.
Protocolul nu are valoarea si forta juridica a unui contract cata vreme nu s-au nascut obligatii. Redactat in termeni generali, acest protocol de fata nu spune nimic concret: in ce an va incepe organizarea orelor de armaneashte, cate ore pe saptamana de limba, etc. Acestea sunt doar principii generale care arata o intentie pe termen lung a partilor dar are nevoie de implementare. Ar fi trebuit urmat de instrumente precise cum ar fi acte de implementare.
Nu exista deci termenii specifici implementarii. Anexele la protocol nu exista – ele ar fi trebuit sa contina actele legale de introducere administrativa in educatie si cultura a limbii armaneshti. Unde este cu alte cuvinte partea tehnica: cum anume se va implementa in scoli, gradinite, licee, ciclurile de invatamant din Romania? Trebuie specificate lucruri concrete.
Adica Obligatiile specifice din partea ministerului: programa scolara, unde se introduc elementele culturale de studiu, ore de limba, de cultura, civilizatie armaneasca pe partea didactica; apoi cluburi, cercuri, cenacluri – activitati accesorii activitatii pedagogice. Este necesar un avocat care poate articula acest proiect conexandu-l la curriculum.
In concluzie, Protocolul acesta nu are nici o valoare legislativa. Este redactat foarte general. Pozitile de principiu nu sunt formulate iar actele de implementare neexistand nu se poate vedea nici o forma de implementare in realitatea romaneasca culturala si educationala.
Cine plateste? Aici trebuie specificata obligatia ministerului invatamantului de a finanta aceste activitati.
Care este echipa tehnica care va implementa acest protocol?
Ce tractiune va avea? Alegerile parlamentare sunt intr-o saptamana. Guvernul e aprobat de Parlament. Cine va fi Ministrul Invatamantului dupa alegeri? Va depinde de vointa politica a noului guvern si Ministru al Invatamantului ca acest protocol sa fie luat in consideratie. Daca va fi un guvern de coloratura PNL – acest proiect ar putea continua. Daca se schimba coloratura politica – totul va fi schimbat. Dna Anisie candideaza acum la alegerile din decembrie. Aleasa sau nu, domnia sa nu va mai fi ministrul invatamantului. Faptul ca acest Protocol a fost semnat acum ma face sa cred ca Dna Anisie este in cautare de persoane care sa o voteze: Dna Anisie candideaza pentru senat.
Canacheu Costica (29/11/2020)
“Pescul tu amari sh ndoi “agiunj”(idyii), aurlâ sh cutuyursescu anvârliga di sinii: “Iu-i mâcarea(pescul), amânat multu di multu, murim(mortsâ himu) di foami sh unâoarâ cu noi sh Armânamea moari”.. Bândureadzâ ei: “Nu ashi s-acatsâ pescul”, “voi nu shtits”, ” N-arâdets” “Hits prudots”, “Avets urut sinfer” ” vrets s-amintats pâradz shi-s chirets Armânamea” .
Sh-vini noaptea, hâscarâ, s-teasirâ sh durnirâ..
Ndoi di ei “mâcarâ” shi ndoi mângâri di la “vruta armanami”, sh-fârâ di arshini(arshinea-i armaneascã) ni turnarâ, ni hâristusirâ.
Ia tora “s-ancljidi” gruplu.Bircheavis, câ multâ lishureatsâ s-ari virsatâ tu el.
Ti tuts noi tsi cilâstâsim “s-acâtsãm pescul”, armânj di aradâ*, cari, avem mirachi sh him minats tu lucurlu armânescu, lucru ambaru! Ari ahât lucru ti adrari. Sh suntu cabaia tsi suntu scumbusits. Mash cari-i “orbu” nu veadi.
Bunili s-nâ si adavgâ sh s-nâ si avdâ!
Anveatsâ armâneashti! Iutsido deadun, iutsido tu aradâ!
*sponsori cu pâradz sh-cu lucru,
suti di njii di evradz sh njii sh njii di sâhats di lucru.
***Kira Manzu
Custica, la zboarâli a tali di ma-nghiosu, adavgu unu link… Poati niscântsâ nu lu vidzurâ/avdzârâ!
“Ti tuts noi tsi cilâstâsim “s-acâtsãm pescul”, armânj di aradâ*, cari, avem mirachi sh him minats tu lucurlu armânescu, lucru ambaru! Ari ahât lucru ti adrari. Sh suntu cabaia tsi suntu scumbusits. Mash cari-i “orbu” nu veadi.”
*** Stelian Toza (28/11/2020)
Tinjisitsi Makedon-Armânji
Tinjisita Doamnă Mirela Roznoveanu
Aestu protocol easti yhdea politică pi cari u adră Fara deadun cu Sutsata sh SCMR ahurhind cu anlu 2004 ti un singur om Il Tutore ( Petrov ) ca pi tuts sa-i adară mucanji di yiutsido. Ti aesti lucri pot sâ ângrapsescu ma multi lucri cari s-adrarâ, sabotări ca nomlu 299 initsiat di Viorel Badea s-hiba votat tu parlamentul, iar deapoaia Il Tutore ( Petrov ) âl promulgă. Ca-s avea altă mindueari âl turna napoi tu parlamentu ca-s hibă bagat tu muabeti deadun cu Fara, ash cum fu adrat sh la protlu nom initsiat di Eugen Tomac, mash ca nu fu votat di parlament di tinjia al Adrian Năstase că dzâsi că nu easti ghini aestu nom.
(…)
Aestu comentariu âl bagai pi pagina di facebook al Tashcu Lala, cari nu shteam că pareea di la RRI sectsia aromână adară politică.
Ore, bre Tashcu tsi adrash! Ti antriba sh tinjisitsi Craciun Viorel shi Santa Al Djika
, sh nu li apandasish. Him di multsa anji tu aestu lucru sh al shtim multu ghini. Aestu cursu optsional di civilizatsie sh istorie aromana s-deadi di multu sh tsani sh tora Custantsa. Nu easti ca limba materna ( armaneasca ). Pana tora candu era alta partii la cumanduseari ca tse nu erats la andamusi cu ministru al educatsie s-adrats yhdiul lucru. Ash cum adrats sh alta oara andamusi cu Blaga, Macovei sh altsa mash tu campanie, deapoaia agarshira ti lucarlu armanescu. S-da Dumnidzalu s-adrats tsiva, mash nu ved altu tsiva di propaganda di doamna ministru.Ti scaosira cumandari dininti! Atsei di la Fara sh Sutsata al bitisira lucarlu ti sinferlu armanescu sh tora u scosit aesta sutsata naua. Tora nu mai zburascu ca eji suntu atsei ma multsa! Shtiam di multu ca voi di la RRI sectia aromana adrats politica sh hitsi pi yhdea mindueari cu Caramitru deadun cu Fara sh Sutsata.. Tuti atseali cari s-adrara mitinguri, andamusi, proces tu gjiudico ti andreptul ti minoritate fu mash ti aradeari, fu mash s-aminta Il Tutore ( Petrov ) voturi. Mini shteam ca gjiurnalishtsa suntu independentsa, ashi shteam ca hitsi sh voi di la RRI sectia aromana. Atuntsea candu deputatul Codreanu adra una carti cati ma multi institutsi ali vasalii ca ufilisim zborlu di limba armaneasca, adra una carti sh catre Patriarhia Romana, ca adram liturghi pi limba armaneasca ( di dada ) nu va avdzai sa luatsi una atitudini. Ca tse cana dit voi cari hits pi una mindueari nu lua una atitudine! Ca easti omul al Petrov sh easti una strateghie! Poati era zborlu di alta sutsata sh nu era atsea cumandusita di atsei cari di 30 di anji u vindu armanamea. Totna ni plandzem pi facebook sh alti grupuri ca vasalia mucanesaca alatusi candu s-amistica tu Balcani cu limba romana, u mai dzash sh va u dzac nica una oara, poati sh atuntsea erau armanji ca sh tora fara demnitate sh coloana vertebrala.
***Puiu Bajdechi
Vă mulțumesc pentru analiza pertinentă pe care o faceți aici, distinsă doamnă (Mirela Roznonveanu)!
Consider că este necesar să adaug câteva argumente și informații verificabile pe acest subiect, fără a intra în concluzii.
Există un singur curs opțional dedicat copiilor de origine aromână aprobat de Ministerul Educației din România – “Cultură și civilizație aromână”. Cursul oficial aprobat nu este constituit și structurat pentru a fi însușite cunoștințe de limbă și, deci, pentru a prezerva limba aromână. Cu toate acestea, profesorii din județele Constanța și Tulcea, unde s-a ținut acest curs, învâțau copiii să vorbească limba armânească.
Acest curs opțional a fost sistat în anul 2014 de către inspectoratele județene Constanța și Tulcea, invocându-se motive organizatorice la nivel local, respectiv diminuarea normelor didactice și redirecționarea unor profesori către alte școli.
Doamna Monica Anisie, în calitate de Director general, a reprezentat Ministerul Educației la întâlnirea din 2 septembrie 2014 cu reprezentanții Asociației Comunitatea Armână din România – Fara Armâneascâ, pentru căutarea unor soluții de a nu fi oprit acel curs.
În urma acelei discuții, la 15 octombrie 2014, o delegație a Farei a fost primită în audiență de Secretarul de stat Kiraly și Subsecretarul de stat pentru invățământul preuniversitar, doamna Preoteasa. Au fost propuse soluții ca anul școlar să nu înceapă fără acel curs opțional, astfel încât să existe continuitate și copiii să primească in continuare note în catalog.
Despre realitatea la fața locului și rezultatele acestor discuții, consider că se pot exprima mai bine decât mine persoane din conducerea fâlcărilor Farei Armânești din Constanța și Tulcea, care militează pentru introducerea studiului limbii armâne în învățământul preuniversitar din România, acolo unde există minorități compacte de aromâni, ca limbă maternă.
Vă mulțumesc încă o dată și țin să mărturisesc că mi-a venit tare greu să nu intru în concluzii!
***Santa al Djika di Scopia (29/11/2020)
Carti dishcljisã
Toma Enache
frate!
Mini nu voi s-mi mintecu tu campanja avoastã electoralã. Cari va-s alidzets voi shi tsi va-s alidzets easti lucru avostu.
Mini feciu reactsii mash s-nu-s manipuleafzã.
Dealihea easti ca easti “mash un proticol”, sh ti-atsea mini prota lu ntribaiu fratili Lala Tascu
ti tsi easti zbor. Tashcu dzãsi public ca atselu “mash un protocil” ari paragraf cari l-fatsi sicret. Lu ntribaiu di cari ispeti nu spusi!
Elu dzãsi ca cu atsel drac di protocol s-pricãnoashti limba armãneasca!!!?!!!
Mini shtiindalui ca atsea easti manipulari shcretã, sh nica minduescu ca easti manipulari, lu ntribaiu s-u publicã partea di protocolu sicret tu cari s-pricãnoashti limba armãneascã, ma tsiva, nj-dimãndã ca nãpoi va sã zburãm!!!
Nica ashteptu tsi va sã spunã, ca pãnã mini ashtiptam di la elu, protocolu, atselu “un simplu protocol” orighinal inshi tu migdani. Shi s-vidzu shi s-veadi ca dealihea easti mash un simplu protocol cari sh adutsi cu multi alti ahtãri protocoli dit chirolu tricut, ca cum sh undzescu oauli di gãljinj un cu alantu.
(Ma nu-ari vulã shi nu-ari simnãturã a doamnãljei minisyru?!!!?!!!)
Tu elu nu sã spuni ca s-pricãnoashti limba armãneascã!!!
Tu el sã spuni ca va sã nveatsã ti “tsivilizatsia shi cultura armãneascã”! (Atsea tsi nu sã spuni exsplitsit easti atsea tsi Armãnjlji lipseashti s-u shtibã (shi pistipsescu ca u shtiu) ca Rumãnia shi institutsiili aljei (conform nomlu cari lu-adusirã tu parlamentu) noi Armãnjlji nã lugursescu romãnj shi atumtsea sh tsivilizatsia shi cultura ti cari va sã nveatsã u lugursescu ti rumãneascã !
Atsea scljamã ca Tashcu vrea s-facã manipulari cãndu dzãsi ca Ministerlu ti educatsii cu aestu protocol u pricãnoashti limba armãneascã !!!
Desi noi Armãnjlji (adica voi Armãnjlji dit Rumãnii) lipseashti s-lji-agiutãm a statlui rumãnescu s-nã lji nveatsã fciorlji (cilimeanjlji) anoshtsã armãneshtsã ca suntu unã cu romãnjlji adica ca suntu romãnj, lipseashti s-alidzets voi (nu mash voi atselj cari lu simnat protocolu) tuts Armãnjlji dit Rumãnii.
Escu sinfun ci tini fate Toma, ca s-facã tsiva ti noi Armãnjlji lipseashti sã-lu fãtsem noi.
Ma nu minduescu ca aestu shi ahtari protocol va vã adjutã ca s-facã atsea tsi vor Armãnjlji.
Easti ghini tu unã campanjã electoralã s-aducã aminti sh Armãnjlji ma nu shi s-hibã manipulats !!!
Ndrepturli cari li caftã Armãnjlji nu s-da cu protocol !
Protocolu easti unã soi di achicãseari tu cari lipseshti sã spunã cari tsi caftã shi cari tsi va-s amintã.
Una parti, simnãtor a protocolui, Ministerlu, cu competentsii, aproachi tu sculiili tu cari va-s aibã câftari, s-bagã tu pactichii sã nveatsã optsional “tsivilizatsia shi cultura armãneascã”.
Cu cari integritati, tu numa a tutulor Armãnj dit Rumãnii simnã unã sutsatã “aseara” fundatã?!? Cu tsi competentsii? Shi desi atsea scljamã ca cu simnarea alushtui protocol sutsata “Livãdzli di Paicu” aproachi ca tsivilizatsia shi cultira armãneascã suntu tsivilizatsii shi culturã rumãneascã ?!?
Ca s-nu-s achicãseascâ ashi lipseashti prota s-limbidzascã lucãrli! Sutsata lipsea s-caftã tu protocol sã sta LIMBA ARMÃNEASCÃ ca thimelj pi cari easti adratã tsivilizatsia shi cultura armãneascã. (Nu pistipsescu ca atumtsea canã di la Ministeriat nu va-s bagã simnãtutã pi ahtari protocol!)
Cãt tsi s-vã si parã ti ciudii, protocolu EASTI MASH MANIPULARI POLITICHEASCÃ ca nu easti direct tu relatsii cu alidzerli!!!
Protocolu nu easti simnat cu Partid politichescu, atsea scljamã ca Armãnjlji (iara) va-s hibã manipulats shi dupu alidzeri canã nu-ari s-aibã obligatsii s-u realizeadzã atsea tsi fu simnatã tu protocol (di vãrã persoanã fizicã cari atumtsea shi poati nu va-s hibã tu tesea di azã sh tu sitiatsi shi partidlu aljei s-li amintã alidzerli)
Cara s-simna protocol cu partid politichrscu lipsea sã sta ca Armãnjlji (adica Sutsata tu numa atsilor cari-lj reprezenteadzã) caftã atsea sh atsea shi ca partidlu, cara s-li amintã aludzerli ica macari va-s hibã parti di coalitsii csri va-s hibã la puteari, va-lj pricãnoascã Armãnjlji ca popul ahorhgea shi Armãnjlji dit Rumãnii va-l amintã shi statuslu di minoritati, shi congorm tuti alanti nomuri ba li amintã shi ndrepturli tu dculii s-u nveatsã limba armãneascã, sã nvratsã ti tsivilizatsia shi cultura armãneascã, va-s poatã s-afarã shi piesi, filmuri, tratri, spectacli cu muzicã armãneascã… sh ti-atsea Sutsata “Livãdzli di Paicu” va-lj cãliseascã tuts Armãnjlji s-voteadzã ti atsel partid.
Shi ti soni, nu ca easti naima putsãn importantu, escu sinfun cu tini frate Toma ca tsi shi s-lipseascã s-adarã, iara lipseashti s-lu adrãm noi Armãnjlji (voi Armãnjlji dit Rumãnii).
Ma sã shtii ca fãrã ndreptul printsipal, fãrã s-him pricãnãscuts, tuti alanti lucri armãn tu partea di manipulãri a “politicãljei analtã”. Ti Armãnamea va-s hibâ buni cãtu easti bunã grãndina cãndu nu-ari ploai.
Ti tinjisescu, ti voiů, ti bashů frate !
p. s.
Shi ca nu para am ucazi ti comunicari cu instititsiili a statlui rumãnescu, voiů pit aestã cali s-lã spun ndauã zboarã a politiciarilor dit Rimãnii.
Romãniea dutsi unã politicã anacronã shi alutusitã vis-a-vi Armãnjlji !
Nu mash ca easti nibunã ti Armãnjlji (shtiu ca ti-atsea nu vã doari shi nu lipseashti s-vã doarã briclu) ma ti atsea ca di aestã shi ahtari politicã Rumãnia nu-ari shi nu va-s-aibã canã hãiri !
Cu cheareirea a Armãnjlor va-s chirets un adut tu giucatea panti tu politica balcanicã cari lu-avets tu mãnjli avoasti suti di anj.
A cu politica cari u dutsets tora Armãnjlji di-n dzuã-ãn-dzuã cheru !
Minduits vã ti buna a-statlui avostu shi atumtsea shtiu va-s hibã bunã sh ti noi Armãnjlji.
Tsiãtseanjlji ali Rumãnii vã pãltescu s-lucrsts shi s-dutsets politicã cari va-s hibã naima bunã ti statlu alor shi avostu. Ti-atsea avets borgi s-vã minduts desi s-continuats cu politicã anacronã shi alutusitã cãndu easti zbor ti “ntribarea armãneascã”.
Cu tinjii,
Santa al Djika di Scopia
***Maria Pariza 29/11/2020 Frate (Santa al-Djika), pistupsescu că luaț sicleti ma multu dicâtu lipseaști ti aestă apofasi și nu para aduchesu ti ți, că luai și mini apofasea s-lji agiutu ti manuali. Suntu multu njiț Tașcu și pareia di specialiști curaț ,tra s-lă dats ahântâ importanță internațională. Gaileea a noastră lipseaști prota s- hibă, tra s- nu nă făstemu di arshini, că nu va pitreacă armânamea fumealjia la aesti cursuri. Prota aestă va s- videmu, pi ițido cali, mas aibă dalihea anaghi armânamea di aestu lucru, și deapoia s- giudicămu, CAI, CÂȚE, CUMU, CU CARI, TRĂ TI? Că ma multu aestă fățemu și multu agiută politica românească, că nu va putemu noi su antrățemu putesu, tu inteligența șmecherilor politici. U pățămu cu bisearica. Cânta măratlu preftu Dima armâneaști tu bisearică și dicâti ori neșu eramu singură la slujbă. Mizi, mizi mobilizamu născănț auși tra s- vină barim la nă comemorari i di Crăciunu. Așe că aestă vigilență politică, ti ți fați unu și-altu, ma mari dicâtu lipseaști și ari ananghi armânamea tu numa a cui fățemu politică, nu duți dicâtu s- nă scadă , dipu dinăintea armânjiloru. Feciu unu sondaj pi vără 2000 di subiecță armâni, fără s-lă spunu că facu aestă, așe ca s-lă aflu mintea cu sinceritati. Pi ninga alti lucări, vrui s-vedu ți știu și ți minduiescu di ong-urili armânești și di căftărili a loru. Pisti 50% hăbari nu și-aveau ți-s fați politicu și cultural cu aesti sutsati, și vără 30% știau mași di Caramitru și Canacheu. Pisti 70% aspusiră că nu au ananghi , ți propagandă fați unu și-altu, s-facă , să-s avină, să- s avdă numa armânească, că di alțiva nu avemu ananghi. Așe că minduiescu, ti ți nă avigljemu noi unu cu altu, CARI FATSI? ȚI FATSI? CUMU FATSI? DIpu ca părmitu cu cănili a grădinarlui cari muri di foami tra s- nu măcă alț.
***Jordan TRCA Tuta are andreptu fratile Santa. Noi di nco nu vrem shi nu putem shi nu vrem s na misticam tu alidzerle avoste, ma ta zale mare shi Armanlji tu Rumunija ca Cadruvenu, Caramitru shi Saramandu minduescu ca limba anosta iaste dialect di limba romana. Ta tsi atumtse Papahahaghi, Mihaelenu di ame Oharda shi Matilda Caraghiu li scriiara alor dicsionarur armaneashte romaneashte. Noi di Macedonia nihiamta u achicasim limba rumuneasca ca tu atse limba are la 30 la suta zbora di limba slava cai noi u zburam ca vreme, obichai, chitits, drum shi multe alte ma Romanlji pi noi putsan na achicasescu. Delihia Romanija pi noi na aghiuta cu adutsere Iradea, disclidere sculi shi baserits ma cu scupa s na asimiledza. Di Oharda iare lots tre elevanj tu numa al Stefan Mihailenu, Mihail Pascal Ica tora Pascal shi Filip Apostolescu cai mash s turna s hiba dascal rumunescu inghits anj tu casabaulu natal. Shi Rumanjlji shi slavunjlji nu shtiu ca tsarlu Samuil di Oharda iare comitopuli Ica vlesh Macedon Arman hilj del comita NIcola cai spun ca iare Ermen. Ma nu el iare Armen cum tora Armanlji di Corchao s declaredza a atumtse tu baserits s tsane sluiba pi limba slava vlecha shi de aclo ahante zbora Ica cuvende cum dzac Rumanjlji tu limba Rumania di aza. Armanlji lipseashte tu alidzerle si scria documentu ca tu alante aludzer parlamentare va s votedza da varna partia masca tu alor mandat da status di miniuritate shi bvitsatura pi limba armanesca. Ma lipseashte s fundats partia armaneascsa s lu bitisits aistu lucru (…) lipseashte s fatsem presia cu organizatsile nuguvernale shi institutsile europene. Noi tu Macedonia cu fundare Liga a Armanjlor 1990 Anlu shi multe sutsats tu tuts casabadz iu banedza Armanjlji featsim mare lucre. Intram tu constitutsia ca popul, disfeatsim redactsie tu televizie shi radionlu pi nivel di stat, Dzua natsionala u bagam ca sarbatore tu nomlu ta sarbatore, are posibilitate ta anvitsare limba facultativa tu shkola primara. Ninga nu are catedre ta nvitsare limba armaneasca, metse ca s fetsira efortur shi daor s aduse ditsia ta disclidere ma di ispete ca nu ave garantsia ta bagare tu lucru di stat dascalji nu ave interes la Armanjlji. Dicara Liga u asparsira shi adarara nu una ma dao partii polititsi vidzu statlu ca nu him units shi anoste ndrepturle ta cai na alumtam multsa anj s njicurara Ica santu mash ca posebiltate cu nomlu a tu bana nu s practizedza
***Mariana Costea catre Jordan Costea voi adratu aclo lucârli câ hitsi banâtori di daima tu atseali locuri. S-ma avetsi ahâtea andrepturi, catsi tiniri azburascu adzi pi limba armaneascâ anamisa di anul 1990? U dutsi ma ghini adzi armânamea Skopjie?
***Zoe Ianus. S-andreapsirâ tuti tora. Ma s-adră Protocolu, îi ghini. Hai s-nu mai arâdemu di armanji. Mashi s’nâ prifâtsemu câ adrămu tsiva ti armanji, nu iasti ghini. Adră guva tu pitâ. Tsiva tsi iasti di inghitsâ anji, tsi s’adarâ tu sculii armâneshtsâ ditu 1996, elu dzâtsi câ adră tora? Hai câ himu tu campanii electoralâ ti pnl! (…) Dar, copiii mei au făcut materia asta la școală. Era materie opțională. “Spirit liberal deschis și lipsit de prejudecăți”? Acest acord de colaborare nu aduce nimic nou. Să ne recunoască identitatea armâneascâ liberalii lipsiți de prejudecăți . Mai puțină politică, ar prinde bine in problema armâneascâ. (…) Steryiu Toza, simt fără a mă uita. Hiu armânâ shi u voiu multu armånamea. Recunosc instinctiv manipulările interesate și stupide și știu că nu ne reprezintă cei care astazi sunt in diverse comitete care pretind că apără interesele noastre. Pentru că nu fac nimic pentru noi. O văd si în postările ingrate prin care mi se spune mie că sunt româncă. Pe bune? Suntem copii? Avem nevoie de oameni de calitate, care să ne apere identitatea.
***Maria Pariza catre Gheorghe Hagivreta Așe iasti, știm ma multi, ma nu li scutemu tu migdani di tinjia a multor oamini cu carti cari facu dealihea pidimo ti dănăseari, cu vreari. Oaminji cu pidimo voluntar câtu ună instituții , nă dzăcu anvițațălji români. Ma multu nă da elji di mânaru dicâtu armânji cari mași giudică. Nică ahăntâ nu lă trăcu pi-tu minti că politica românească aprobă aestu proiectu, castilea, s-veadă cum va nă ancăcemu și să- s aspeală di borgi, că voi nu aveț ananghi di agiutoru ti identitati, voi vă alumtaț mași s-agiundzeț tu Parlamentu, mași ti puteari și interesu personal. Și așe nă zgrumă pi tuț haidematili naționalisti armânești, fără timeljiu.
***Lala tascu catre Maria Pariza
Hariosu duruta sh ti jisita prof dr MARIA PARIZA ti musheatili mindueri tsi li scusehi tu videala dupu muabetea tsi u featsimu ma ninti !
Cu ahtari parei di OAMINJ ca tini CU VREARI, SHTEARI SH TINJII TI NVETSLU PI LIMBA ARMANEASCA, TI CULTURA ARMANEASCA, MINDUESCU CA VA S’NKIRDASIMU SHI AESTA EASTI:
Apandisi la Carti disjcllisa al Santa Djica, al Steryiu Toza shi comentariili a tinjisitsloru Santa Djika, Kira I MANTSU, Viorel Craciun, STERYIU TOZA shi altsa cara s’hiba cu idyili mi dueri
U VIDZUTU PROTICOLU CU PARAGRAFLU IU SPUNI TI CONFIDENTSIALITATI.
TINJISITS FRATS SHI SURARI DI MA NZEANA,
NU ARI NITSI UNA MANIPULARI
SUTSATA LIVADZLI DI PAICU ARI TU SCUPA MASH NVETSLU PI LIMBA AEMANEASCA
– curricula
– manuali
– identificari elevi, profesori
– paltearea dhascalli
– etc/ sh alti ahtari tsi suntu lipsiti.
Cu tinii, Tashcu Lala
***Maria Pariza
Nu știu câtu undzescu ti aesti hări cari li spuseși, ma lucurlu ti cari luai apofasea să scriu aesti easti că voi s- aduchescu cari easti furnjia ti cari lipseaști s- vătămămu vleatulu di-tu fașă. Di-pu ca tu părmitu cu muljiarea ncărcată, cari plândzea că va cadă drobu di sari di pi grindă și v-alu vatămă,cându va s-amintă. Cându vini Codreanu și vă anulă premiili și vă amenință că nu scriaț cu alfabetu românescu, nu avdzăi văru capidanu i patriotu armânu s-ansară, s-facă leavă. Ghini că ansărumu 2, 3 oaminji di cultură di lu feațimu curpăi. Ți s- minduimu noi??? Că mini di-tu tută sila comentariilor publici, nu aduchii dicâtu că aestu lucru cu școlili s- feați cu fonduri di la statu di mulță anji și că lipseaști s- njiluimu statu că va da pradz tra s-acrerască, ică că va da pradz la alț armânji acși s- lucreadză și nu lă da tutu la proțălji. Dimecu, nu ți faț și cum fats easti gailea armânescă esti a cui s-da pradzălji statu, la specialiști , ma la capidanji, că elji va statu în statu, nu-lji interesează pidimolu a intelectualiloru, desi elji alumtă maxusu ti dânăseari? Și aestă cu suspiciunili că easti unu proiectu politicu nu aduchii ghini. Câțe Ordinul di ma nâinti , finanțatu di statu nu easti politicu și aestu easti. Așe că lucurlu ninti, nu ari valoari ti aestu proiectu dicâtu ți aspunu părințălji cari au sivdai tră aestu lucru. cari ari sivdai, nu lu interesează cai lu fați, cum lu fați. Tuț oaminjili mintimenji știu că nu poț s-faț ahtari lucru fără compromisuri, ca haiducii, cu paru.. Că cu tufechea nu fumu axi s-nă fățemu unu cubairu, ma agudimu samarlu că nu lj-u putemu a yumarlui.
***Goran Kostov 30/11/2020
Aestu has protocol fantasma easti, alasa ca dinapandica adrat, ma em sicret em dat tu padi. Em simnat di organ a statlui, em nisimnat di atlanta parti (barim nu videm cana simnatura di la Armanjlji, tu varianta “sicreta” (s-nu hiba more, iara..shcreta!) tsi-u vidzum.
Aestu Putucol nu ca va s-hiba carishti tsi improtantu ti armanami, ma al scoasi ma multu tu migdani tinjistlu baron Tashco fon Livayio di Paico, cari spusi mari giuneatsa shi s-featsi urtac shi cu cratuslu rumanescu, nu mash ca s-featsi, de, prizidentu pi naua sutsata. Em cum s-nu s-faca, cara shtim di cari soi shi di cari clanu s-tradzi, vahi nu va mi-adram mini urtac cu statlu…
Mea, shi tsi parei di oaminji aleaptsa s-hiumusira s-da credibilitati, dimec s-baga simnatura ili s-gioaca tiatru la cratus, taroara-taroara, uspitsalji cu statlu, vahi va la hiba sh-tsiva di hairi pirsunala, shi la alti planuri, de, catse s-nu…iara ambratsa la vasilii easti naima ghini.
………………………………
Cum tsi s-hiba, easti lucru leghitim ca nuua sutsata shi naulu cumandar (mash cumandari da armanamea, nu da sh-vara ma-nghios om) s-simneadza acachiseri, protocoali ili cum tsi s-vor s-hiba dzasi eali, cu institutsii a statlui. Nu-alutusira tsiva, tora di oara shi ghini adrara. Bravus Tashco, shi lucurlu tarninti. Nu lipseashti s-dai giueapi la alti sutsats, tuti au idghea pozitsii shi tuti pot s-lu-adara idghiul lucru. Maljiudza nu va dadeari apandasi shi giueapi a tsilor niscantsa inshi autoproclamats sh-elji cumandari, prezidentsa di ad-hoc sutsati cu len-turlii di numi ti ciudii. Elji cari ascultara shi a curi deadira giueapi shi cari easti rezultatlu-a lor? Cu tsi ndreptu cafta giueapi shi zburascu cu mutrita di-nsus? Am, altsa niscantsa cari nu pricad iuva, tsi zghilescu shi cafta isapi, elji cari suntu? Altsa em tu numa personala em tu numa di sutsata, more more, am shi sutsata a lor personala easti.
Pan tu soni, “protocolu”, an gheneral easti ghini cruit, ndreptu. Tehnic nu-ari casuri. Al dzatsi shi zborlu “limba aromana”, tsi easti ti harauua a noasta ca Armanji, aca ti-aestu lucru shi d-na ministru shi institutsia va-shi ljea pisti zverca.
Aesta-i tsi fu sicret ma shi s-vidzu, ma s-hiba vara alta varianta, corba, tsi nu va s-u videm shi na si arca an tr-oclji una ti scuteari oclji, shi-ahtari lucru s-poati tu armanmi…
NInti-ninti, fara frica, ore frate Tashco di Paico !