Pi frandza di internet TRA ARMANAMI alanci una
habari di la Cunsilu-a Armanjlor. Habarea pi treili limbi, rumaneasca,
angleasca shi frantseasca u ufiliseashti numa Consiliu (Council) armans/vlachs,
anda easti zborlu ti Cunsilu, shi arman/vlach, anda easti zborlu ti Armanjlji.
Candu, shi cum vini pana la aesta alaxeari,
shtiindalui ca, Cunsil u ufilisea numa makedonarmans/macedonarmans?
Text în limba românā urmat de versiunea în franceza si în engleza
În primul rând, în numele Consiliului Armâns/Vlachs,
vă mulțumesc că ne-ați invitat la acest forum.
Doar pentru informare, Armâns/Vlachs Council
reprezintă Armâns/Vlachs din Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și România, unde
locuiesc în număr mare.
Tinjisiti soatsa, tinjisits sots, Tinjisits membri Consiliului Armânjiloru sh Consiliul tinerilor armânji, Cumândasearea CA vâ câliseashti ti unâ Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019.
Cordescu, Mihail Virgil, Istoricul şcoalelor române din Turcia, Sofia şi Turtucaia, şi al seminarilor de limbă română din Lipsca, Viena şi Berlin, Bucarest, 1906, 402 p. : versiunea PDF
UNI AL CARABATACǓ : dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu, premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar” !!!
Născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), Victor Papacostea (1900-1962) a condus Institutul de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947) și a fondat revista Balcania (1938-1947).
Tu chirolu dit soni, fui cãlisitã la ndauã iventuri armãneștã: La Festivalu ti Ayiu’ Yioryi di Cãmpulungu și la doauã lansãri di carti, ți s-feațirã Custanța. Tu ahurhitã s-pãrea cã nu au țiva deadun aesti manifestãri culturali, ama dupu ți loai parti la eali, duchii ca țiva li leagã.Ti aestu lucru voi sã zburãscu ma largu. Ama s-u lom dit ahurhitã.
“Eu nu voi putea fi decât un ratat, pentru că în lumea asta nu am ce căuta.”, “Eu nu voi trăi, voi muri tânăr ”, se confesa Miron Chiraleu mort în conditii suspecte putin înaintea eliberarii din închisoarea de la Aiud.
Miron Chiraleu a fost student la regie-teatru. În 1953 a răspândit manifeste în timpul desfăşurării la Bucureşti a Festivalului Internaţional al Tineretului. A fost arestat în 1956 pentru această acţiune şi condamnat la 6 ani de închisoare. A murit cu puţine zile înaintea eliberării din închisoarea Aiud. Unii spun că a fost omorât. Cei mai mulţi spun că s-a sinucis. Motivul (în viziunea “majoritară”) ar fi fost acela că a fost presat să devină informator. Alţii spun că a fost presat să participe la reeducarea de la Aiud. Mai există o opinie: sinuciderea ar fi fost provocată de o imposibilă poveste de dragoste. Nu suntem noi cei care am putea dezlega acest mister al aromânului originar din Turia, care a trăit undeva în Calea Floreasca (lângă intersecţia cu strada Dejugătoarei). Ne mărginim aici să cităm din cartea (“Amintiri în dialog”) închinată lui de cei doi prieteni ai săi: Matei Călinescu şi Ion Vianu.
coperta cartii aparute la Skopje în 2007 la Editura Academiei
Haralambie Polenacovic, Elemente turcesti in aromâna : teza de doctorat susţinută în 1939 la Facultatea de filozofie de la Zagreb, Skopje, Academia macedoneană de ştiinţe şi arte, 2007, 205 p. Cu un rezumat în franceză de Petar Atanasov.
De limbă maternă aromână, Haralambie Polenacovic a cules el însusi materialul prezentat. El s-a născut la Gostivar, azi în Macedonia de Nord, pe 17 ianuarie 1909.
O carte preţioasă donată de romancierul si academicianul Luan Starova Bibliotecii aromâne Batzaria de la Paris. Studiul este urmat de 1638 de turcisme explicate : cuvântul în aromână este ortografiat în caractere latine, explicaţia în macedoneană în caractere chirilice. Pasionant. În curând Biblioteca va întocmi o versiune în PDF.
