TRA ARMANAMI

Deadun cu Vladko Dimov (al Dibrean), Goran Kostov (Pushuticlu) caftara titluri di cartsa shi di articuli ngrâpsite di Stoica Lascu cari s’ufiliseascâ numa di « români balcanici » tu loc di numa di « aromâni ». Una mare ciudie !

În forma PDF articolul este disponibl la : https://cctb.ro/wp-content/uploads/2020/02/datina70-site.pdf?

Au ananghi armânjlji di unâ isturie a lor? Pot sâ-shi angrâpsească armânjlji isturia a lor? Atselj tsi angrăpsiră ti dhisculia ta s-angrăpseshtsâ isturia a armânjlor, dzâsiră câ armânjlji suntu multu arâspândits ( zburârâ ti elefteria a lor, ti mobilitatea a lor), câ easti zori sâ-lj ducheshtsâ (ca armânji) câ tse nu pots sâ-lj aledz di miletsli ninga cari bâneadzâ. Nu pots sâ-lj aledz, câ tse elj nu si-alasă vidzuts ca armânji. U adarâ niscânti ori câ suntu mintimenj (ca instinctu di conservari), alti ori di oportunismu. Fură zugrăpsits ti cameleoni, ti homo balcanicus, ti minoritari tsi trecu di majoritari, miletea maia ditu Balcan. Atsea câ nu au duchearea a chirolui (tsi angreacă ahât multu tu isturie) easti nica un ambodyiu. 

Pornind de la recenta recunoastere a armânilor/vlahilor ca minoritate nationala în Albania, Marius Teja semneaza în Sinopsis (Balkan Investigative Reporting Network) o frumoasa si echilibrata prezentare a situatiei aromânilor din Balcani. Probabil involuntar, fotografia cu scaunele goale care ilustreaza articolul sugereaza refuzul oficialilor români si greci de a discuta serios problema recunoasterii unei limbi si a unei culturi minoritare transnationale care se afla în pericol de disparitie…

Adyivãsiiu cartea stã-vearã, tu limba rumunã…U aveamu loatã la Pãnãyirlu di carti di Bucureshti iu fu pãrãstãsitã.
Ama, ashtiptamu s-u “cãntu” pi armãneashti ti atsea cã shteamu cã Maria Bara lucra la armãnipseari. 

“Vãrãoarã, tu banã, s’facu yisili… Gãrtsii (Sãrunã), unã …mari antholoyii di poezii armãneascã di adzâ, tu doauã limbi: armãneashti shi gãrtseashti:

Ãlj haristusescu a poetlui Yioryi Exarhu cari lu featsi aestu lucru mashi cu VREARI!

Nu agãrshescu sã’lj haristusescu alu Leonida Embirikos cari u tinjisi poezia armãneascã di adzã cu unu Zboru nãinti – „Anamisa di Deaspiru shi Elpidhã“. Dzãtsi tu bitisitã L.Embirikos:

„Poetslji di axii di adzã aspunu tsiva ma multu: drama istoricã shi di banã a Armãnjiloru cari easti, tu idyiulu chiro, drama a tutuloru oaminjiloru. Universulu a loru poeticu zuyrãpseashti nostalyia ti hãryia a chirolui patriarhalu, ti unã yeoyrafii spiritualã, easti mplinu diDeaspirushi aynãnyipseashti Apocalipsa.Universulu a loru easti disicatu anamisa di Deaspiru shi diElpidhã”  

P.S. cartea poati s’hibã aflatã la editorlu di Sãrunã:

Κεντρική διάθεση: Βιβλιοπωλείο Αριστοτέλειο, Ερμού 61, 54623 Θεσσαλονικ, τηλ.: 2310-282782, τηλεομ.: 2310-240331, Ηλεκτρονική διεύθυνση: erwdios@otenet.gr,ISBN: 978-960-454-227-7

Ileana Costea, de la California State University, Northridge, si Florin-Lucian Filip Nicolae, care a sustinut teza de doctorat cu Nicolae-Serban Tanasoca, au adus un omagiu acestuia din urma decedat în 2017 la cel de al 43lea Congres al Academiei americano-române de arte si stiinte care a avut loc pe 15-17 noiembrie 2019.

Facsimil extras din « Pentru un muzeu etnografic al Dobrogei » Tancred Bănățeanu din Dosarul MAP – 34 „Muzee din tara si strainatate,” vol. 1/2

Facsimil extras din « Referat privind necesitatea organizării unui muzeu al etnografiei dobrogene », Tancred Bănățeanu din Dosarul MAP – 34 „Muzee din tara si strainatate,” vol. 1/2.