Jun 20 2018

Cristian Bandu / Precizari despre Comunitatea (a)româna de la Sofia

Catégorie : HabariEditeur @ 10:57 am

Tinjsitsi yivásitori, dragi cititori, cu multá placere am lecturat relatarea  cu titlul  ” Memento mori” a lui  Alexandru Gica, postata de Nicolas Trifon la 27 mai a.c. Legat de aceastá foarte interesantá expunere îmi permit sá fac o micá precizare: În relatarea sa Alexandru Gica ne spune cá: ” eram ma bâserica armâneascâ (adzâ româneasca) Aya Triadha di Sofie.

Numai cá o bisericá “armâneascá” nu a existat niciodatá la Sofia ci numai o bisericá …româneascá, finantatá de statul român ca dealtfel si scoala româná
din capitala Bulgariei. Cá majoritatea credinciosilor care participau la slujbele religioase ale bisericii române erau armâni, sau cá dascálul bisericii din acele
vremi era armânul Petre Iufu (dealfel si director al Scolii Române) nu-i pot da titlul de bisericá “armâneascá” decât poate simbolic.
Niciun preot armân sau de origine armâná nu a slujit în aceastá bisericá (toti erau români trimisi din România atunci ca si atázi) si în aceastá bisericá nicio slujbá nu s-a celebrat în limba armâná. Dealtfel, datoritá propagandei românesti, toti sau apropae toti armânii sofioti si nu numai ei ,erau convinsi cá sunt români!
De mentionat este si  cá în acele vremuri la Sofia exista “Societatea Coloniei Române” (si nu “Armâne”) dar cu atât mai mult poate fi apreciat ca exceptional
pentru pástrarea fiintei etniei armâneshti, existenta si activitátile “Suţatei tinerilor armâni” a cárei presedinte era pe atunci, în prima parte a sec.XX, Nicolae (Lache) Chiurci “un om cu o deosebitá înzestrare în organizarea  de actiuni, spectacole artistice etc.” cum afirmá vicepresedintele Sutsatei din acele timpuri,Gheorghi Bandu.

Rar am auzit pe cineva sá cânte cu atâta ardoare cântecele pápânilor a noshtri

L-am cunoscut personal pe marele armân lale Lache Chiurci atât în vremea studentiei mele la” Academia de Muzicá” din Sofia cât si cu prilejul
vizitelor sale la Bucuresti, atât la soara dumnealui cât si la noi acasá si cu primul prilej o sá redau o înregistrare pe bandá magneticá (digitalizatá acum)
a unor cântece armâneshti interpretate de acest om minunat. Este coplesitor! Rar am auzit pe cineva (nu era un cântáret de profesie)
sá cânte cu atât pasiune, cu atâta ardoare cântecele pápânilor a noshtri, “cari  ti cutreamburá” pur si simplu.
Reproduc pentru amánunte expunerea  “Aromânii din Sofia” a tatálui  meu Gheorghi Bandu publicatá în revista bucuresteaná “Desteptarea” nr.12, 1992, pag.5 
dupá cum  si prima paginá dintr-o prelegere prezentatá public la Sofia în”dialectul anostru”  de cátre tatál meu la 7 noiembrie 1926 (avea pe atunci 26 ani) cu titlul
 “Di’t trecutul a Armânilor” (interesant limba si ortografia folositá atunci)
Si astfel relateazá: “ma cum ştiti aistu dialectu anostru tu chiroulu di astăzi nu avem sculii speciale şi triaţea noi nă ajutăm cu limba aşi cum o înviţám di la părinţi, şi di 
pi tu cărţili armâneşti care avem citită

“Memento morieste si titlul unui monumental poem eminescian, expresie care provine din latina monahalá medievalá (occidentalá)
Are mai multe traduceri în limba româná,în esentá toate cam la fel, eu o folosesc pe aceea care suná cam asa: “aduti aminte cá esti muritor
Legat de mica comunitate a armânilor din Sofia, din Bulgaria, sá sperám cá vom folosi în viitor tot o expresie latiná si anume “MEMENTO VIVERE”

din Germania
Christian Bandu

Anexe: Paginile din care am reprodus citatele, rev. “Desteptarea” si prima paginá a manuscrisului prelegerii tatálui meu
Fotografii istorice  din anii 1885 si 1924 (o parte din Colonie) ale “Societatii Coloniei Române” din Sofia, de fapt alcátuitá aproape în totalitate de armani

__._,_.___

Attachment(s) from Christian Bandu | View attachments on the web 

4 of 4 Photo(s)

Arom=c3=a2nii_din_Sofia_Desteptarea_Nr.12.1992.pag.5.jpg

Lire la suite de “Cristian Bandu / Precizari despre Comunitatea (a)româna de la Sofia”


May 30 2018

Alexandru Gica / Memento mori (Sofia 27.05.2018)

Catégorie : HabariEditeur @ 7:43 am

Memento mori, Thimisea-u moartea, Thimisea câ va s-mori : sigura, tuti cheru tu aestâ lumi. Shi armânjlji va s-chearâ unâ dzuă. Amu nădia câ aestâ dzuă nu va s-yină ahâtu ayonjea. Aesti minduieri li bânai dumânicâ, 27-li di maiu 2018, anda earam la bâsearica armânească (adzâ românească) “Ayea Triadha” di Sofie.
Tu ahurhita a anjloru 1990’ avea vârâ 5-6000 di armânj Vâryârie. Adzâ, suntu ma putsânu di 2500 (nai ma multsâ di elj suntu Peshtera). Sofie, nu s-ari adratâ unâ ncurunari anamisa di armânu shi armânu di ma multu di 50 di anj. Adzâ, Sofie, ari vârâ 50 di armânj. Itsi armânu patriotu lipseashti sâ-lj veadâ armânjlji di Vâryârie, ta sâ shtibâ tsi va s-facâ tu yinitoru cu noi, maca nu va s-loămu meatri.
Tu cadhuru di pi FB putets sâ-lj videts Niko Kiurkci, Nicolas Trifon, Toma Kiurkci, Mihali Hristu (ficiorlu a avdzâtlui anvitsatu Vasili Hristu), A. Gica, Cola Chishish. Câdârgilu nu s-veadi. Easti Daniel Mănescu, strânipotlu alu Iorgu Steriu tsi deadi pâradz tră bâsearica di Sofie (pâlti stranjli tră preftsâ shi deadi pâradz tră zugrăpsearea a iconiloru tsi furâ adrati di pictorlu armânu Nicolae Durazzo).
Cola Chishish (cu numa vâryârească Nikola Iankov Kostov), prezidentulu a Sutsatâljei armânească di Dupnitsa, nâ pirmithusi cum lâ fu loată casa tu cari anvitsa armâneashti ficiorlji. Ti atsea s-ascumbusirâ shi acumpârarâ elj unu locu ta si-adarâ unâ casâ armâneascâ. Mi plâcârsi s-pitrecu zboru la armânjlji tsi au pâradz ta s-agiutâ aestu lucru armânescu.
Tră armânjlji di Românie tsi vinirâ di Giumaia, Dupnitsa, pitritsemu aestu zghicu a prezidentului di Dupnitsa. Nâ ashteaptâ tu bitisita alu Avgustu, la yiurtia-curbani tsi si-adarâ Dupnitsa la shopatlu alu Vangheli (adratu tu anlu 1936).
Ari, vahi, shi umuti tră yinitoru. Dupnitsa eara 3-400 di armânj tu 1940. Adzâ ari vârâ 250 (niscântsâ di elj ditu câruni mintiti). Ama shi atselj misticats au vreari tră isnafi shi, niscânti ori (cata cum nicuchira alu Cola), nveastili vuryari u zburăscu armâneasca.
Daniel (tsi easti armânu mashi 1/8) ahurhi s-caftâ torlu a strâpap-sui, marli everghetu Iorgu Steriu. Mi hârsii s-vedu la elu câ ahurhi si-aducheascâ armâneashti shi sâ zburascâ niheamâ.
Multu lucru trâ Armânami shi unâ thamă di la Dumnidză pot s-alăxească atsea tsi nâ si pari câ va s-facâ: tuchearea a noastrâ. Si-adrămu cathiunu tsi prindi, tu cohea a lui, ta s-dânâsimu nica pisti locu.


May 29 2018

Goran Pushuticlu / Ndaua explicatsii an ligatura cu muabetsli ti numa ali R. Machidunia

Catégorie : HabariEditeur @ 2:26 pm

Ved, ca multsa di voi vidzut dinaoara un intires tu aesta lacardashii di muabets ti  numa ali R. Machidunia. Vidzut un intires ti Armanjlji shi aestu lucru easti lodghic shi corectu. Ama io fara s-voi, escu ananghisit s-va li-aspulbir iluziili, dimec s-va spun ca ti geaba va alindzets budzali ti hairlaticlu armanescu la cari va s-ljea parti shi Gartsia.

Lire la suite de “Goran Pushuticlu / Ndaua explicatsii an ligatura cu muabetsli ti numa ali R. Machidunia”


May 29 2018

De vorbă cu Toma Kiurkciev cu ocazia hramului bisericii române de la Sofia (27.05.2018)

Catégorie : HabariEditeur @ 6:23 am

Alaltăieri, duminică 27 mai, la biserica românească din Sofia, după ceremonia Rusalilor care s-a desfăşurat cu surprinzătoare accente de Cântare a României la final, a avut loc o « vizită de lucru » la localul asociaţiei aromâne “Unirea”, înfiinţată în 1894 de fruntasii coloniei aromâne (zisă atunci “kuţovlahă” de bulgari si greci, si “română” de românii care i-au ajutat să evite asimilarea abuzivă)  originari din Cruşevo, Molovişte şi Gopeş. Acestia au participat substanţial la finanţarea bisericii precum şi a liceului românesc.

Lire la suite de “De vorbă cu Toma Kiurkciev cu ocazia hramului bisericii române de la Sofia (27.05.2018)”


May 24 2018

« Conştientizarea » românităţii aromânilor în viziunea doamnei Manuela Nevaci

Catégorie : HabariEditeur @ 10:40 am

În replica pe care ne-aţi adresat-o acum câteva zile[1] domnule Nicolae Saramandu scriaţi : « Adaug faptul că este la fel de gravă calomnierea doamnei dr. hab. Manuela Nevaci, cercetător principal I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, conducător de doctorat la Universitatea din Bucureşti, membru în conducerea Societăţii de Cultură Macedo-Română, autor, coautor şi coordonator al unui număr de peste 23 de volume şi de peste o sută de articole, publicate în ţară şi în străinătate. În 1989 Manuela Nevaci era elevă de gimnaziu şi era imposibilă racolarea ei de către Securitate. » Lire la suite de “« Conştientizarea » românităţii aromânilor în viziunea doamnei Manuela Nevaci”


May 18 2018

Maria Pariza : « Democratsia nă da ndreptu s-alidzemu politica, ama identitatea nu-s giudică. I dată di Dumidză »

Catégorie : HabariEditeur @ 4:13 am

Lire la suite de “Maria Pariza : « Democratsia nă da ndreptu s-alidzemu politica, ama identitatea nu-s giudică. I dată di Dumidză »”


May 15 2018

Ieri limbă, azi dialect, Aromâna, domnule Nicolae Saramandu ?

Catégorie : HabariEditeur @ 3:54 pm

În primul rând trebuie să vă spunem că nu putem decât să ne bucurăm domnule Nicolae Saramandu de faptul că anunţaţi public că nu v-ati compromis cu organele de control politic în perioada regimului comunist şi că suntem onoraţi publicând pe site-ul Trâ Armânamea declaraţia dumneavoastră pe această temă. În speranţa că o confirmare oficială a declaraţiei dumneavoastră va interveni în curând, câteva observaţii privind comentarile pe care le faceţi despre articolul de pe site-ul nostru în care era prezentată informaţia apărută în revista « 22 » (Editorii asociaţi Trâ Armânami)  Lire la suite de “Ieri limbă, azi dialect, Aromâna, domnule Nicolae Saramandu ?”


May 15 2018

Nicolae Saramandu : « Declar că nu am fost colaborator al Securităţii… » (1) « Cei de la Trâ Armânami promovează un separatism etnic între aromâni… » (2)

Catégorie : HabariEditeur @ 3:38 pm

Către Redacţia blogului „Trâ armânami”, În baza dreptului la replică, vă rog să publicaţi intervenţia mea, în legătură cu postarea Academia Română postcomunistă, cuib de foşti spioni comunişti? Cazul Nicolae Saramandu (13 aprilie 2018). Lire la suite de “Nicolae Saramandu : « Declar că nu am fost colaborator al Securităţii… » (1) « Cei de la Trâ Armânami promovează un separatism etnic între aromâni… » (2)”


Apr 13 2018

Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Cazul Nicolae Saramandu

Catégorie : HabariEditeur @ 9:03 am

Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Iata o întrebare la care, astfel formulata, poti sa fi tentat sa raspunzi afirmativ. Desigur situatia e mult mai complexa, nu mai putin alarmanta însa, în ultima analiza. Câteva observatii deci « la cald ». Lire la suite de “Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Cazul Nicolae Saramandu”


Mar 23 2018

Daniel Mănescu pe urmele unui armân faimos, străbunicul său Iorgu Steriu

Catégorie : HabariEditeur @ 1:16 pm

Pornind de la povestea străbunicului său, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucureşti, 1947), Daniel Mănescu a descoperit o istorie complet neştiută a familiei sale şi, totodată, a unei părţi din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS această poveste în paralel cu demersul întreprins de strănepotul lui, Daniel Mănescu care pregăteşte o carte pe această temă. Articolul este intitulat Istorie într-un sertar de scrin : Povestea unui aromân fârşerot, căruia “Micul Paris” i-a datorat o parte din luminile lui : Iorgu Steriu. El a apărut în Formula AS, n° 1306, datat din 9-15/03/2018. Notele aparţin redacţiei Trâ Armânami. Lire la suite de “Daniel Mănescu pe urmele unui armân faimos, străbunicul său Iorgu Steriu”


Page suivante »