Apr 13 2018
Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Iata o întrebare la care, astfel formulata, poti sa fi tentat sa raspunzi afirmativ. Desigur situatia e mult mai complexa, nu mai putin alarmanta însa, în ultima analiza. Câteva observatii deci « la cald ». Lire la suite de “Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Cazul Nicolae Saramandu”
Mar 23 2018
Pornind de la povestea străbunicului său, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucureşti, 1947), Daniel Mănescu a descoperit o istorie complet neştiută a familiei sale şi, totodată, a unei părţi din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS această poveste în paralel cu demersul întreprins de strănepotul lui, Daniel Mănescu care pregăteşte o carte pe această temă. Articolul este intitulat Istorie într-un sertar de scrin : Povestea unui aromân fârşerot, căruia “Micul Paris” i-a datorat o parte din luminile lui : Iorgu Steriu. El a apărut în Formula AS, n° 1306, datat din 9-15/03/2018. Notele aparţin redacţiei Trâ Armânami. Lire la suite de “Daniel Mănescu pe urmele unui armân faimos, străbunicul său Iorgu Steriu”
Feb 06 2018
Am inteles ca principalul argument cum ca armanii n-ar fi greci este ca grecii nu ar fi putut fi latinizati din cauza civilizatiei lor superioare. O mare prostie, grecii din Lire la suite de ““Latinizarea” grecilor imposibila? : un non-argument/Dinu Popescu”
Feb 03 2018
Miercuri 24 ianuarie a avut loc în localul proaspăt restaurat al Universităţii elenice deschise de la Atena o întâlnire între mai mulţi intelectuali prestigioşi care s-au pronunţat unanim pentru adoptarea unui nume compus pentru a desemna statul vecin, spre exemplu Ano Makedonia=Gorna Makedonia=Macedonia de Sus. Lire la suite de “Macedonia de Sus (Ano Makedonia, Gorna Makedonia) va fi viitorul nume pentru Fyrom/Republika Makedonija?”
Feb 02 2018
Mercredi 24 janvier a eu lieu dans les locaux flambant neuf de l’Université ouverte hellénique d’Athènes une rencontre d’intellectuels qui ont pris position unanimement pour un nom composé désignant l’Etat voisin, par exemple Ano Makedonia=Gorna Makedonia=Haute Macédoine. Lire la suite de “Haute Macédoine (Ano Makedonia, Gorna Makedonia) serait-il le prochain nom de la Fyrom/Republika Makedonija?”
Jan 26 2018
Constatând că:
Europa, un spaţiu al diversităţii lingvistice şi culturale, dar cu aceleaşi origini culturale elino- latine şi creştine, este in pericol de a-şi pierde identitatea ;
unele state naţionale practică încă o politică naţionalistă care pune în pericol toate realizările din ultimii 60 de ani, ignorând în mod voit normele şi tratatele europene cu privire la diversitatea lingvistică şi culturală ;
în ciuda angajamentelor asumate pentru protecţia minorităţilor naţionale, lingvistice sau regionale, România legiferează apartenenţa Armânilor la propria istorie şi cultură, ignorând cererea acestora de a le fi respectată identitatea ;
Lire la suite de “Declaratie : Consiliul Armânilor întrunit azi, la 2 Dec. 2017, la Tirana, Albania”
Jan 26 2018
Declarate
Këshilli i Armanëve(vllehëve), i mbledhur sot më 02/12/2017 në Tiranë Shqipëri, Pasi constatojmë se:
Europa, atdheu i diversitetit linguistivek dhe kultural, me rrënjë të kulturës greko-latine dhe kristiane, është në rrezik të humbasë identitetin;
Disa shtete ende përçojnë një politikë nacionaliste që godet dhe shpie ne rrezik të gjitha fitoret e arritura në këto 60 vjetët e fundit në Europë, duke injoruar qëllimisht normat dhe traktatet evropiane mbi diversitetin gjuhësor dhe kulturor; Lire la suite de “Declarate Këshilli i Armanëve (vllehëve), i mbledhur sot më 02/12/2017 në Tiranë Shqipëri,”
Jan 26 2018
Di cara vidzumu câ:
Europa, loclu ali dyeafurauâljei/diversitatiljei lingvistitsi shi culturali, cu arâdzâtinji di culturâ elino-latinâ shi crishtinâ, easti tu piricljiu sâ-sh kearâ identitatea;
Niscânti stati natsiunali nica ducu unâ politicâ natsiunalistâ tsi agudeashti shi bagâ tu piricljiu tuti amintărli ditu aeshtsâ ditu soni 60 di anji ditu Europa, nihâbârsinda, cu bunâ shteari, nomurli shi akicâserli evropeani mutrinda dyeafuraua/diversitatea lingvisticâ shi culturalâ ;
România, acâ sh-lo borgea s-tinjiseascâ nomurli evropeani trâ avigljearea a minoritătsloru lingvistitsi shi reghionali, lo apofasea alâthusitâ sâ-lj luyurseascâ Armânjilji ca parti di isturia shi cultura a ljei, nitinjisinda câftarea a loru tra s-hibâ pricunuscuts ca populu ahoryea cu limba shi cultura/politizmolu a loru shi-lj tricu cu zorea tu « Departamentul Românilor de Pretutindeni » (« Dipartamentu trâ Rumunjilji di iutsido ») contra la tuti protestili adrati di Comunitatea Armânjiloru (CAR);
Tu Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, acâ Armânjilji suntu pricunuscuts ofitsialu tu Constitutsiunea a cratlui, catandasea a loru easti, dzuuâ di dzuuâ, ma greauâ, fârâ agiutoru finantsiaru di partea a guvenului;
Tu Arbinishii, trâ prota oarâ, armânjilji suntu loats tu isapi shi tricuts tu aradhâ tu noulu nomu tsi mutreashti avigljiarea a minoritătsloru;
Gârtsia, tu locu s-u pricunoascâ limba shi cultura armânâ ca parti a aveariljei/patrimonlui a ljei culturalu, u nihâbârseashti shi u luyurseahti ca unâ soi di vitrinâ folcloricâ – cali siyurâ câtâ keardiri;
Vâryâria dutsi idyia politicâ di ignorari a Armânjiloru, cata cumu alantsâ vitsinji a ljei; Dimândâ aesti di ma-nghiosu:
Consillu Armânjloru / Council of Armâns–Decision for Reg. No.2325 on 17/07/2008 Tirana District Court President: Nicolas Caracota Tel. + Fax. 0033 147 30 25 92 / 0033 6858 73223 / e-mail: nicara@free.fr
Council of Armâns
Armânjilji suntu unu populu reghionalu autohtonu, cu arâdzâtinji ahândoasi tu partea di Notu-Datâ (sud-est) ali Europâ, pi locurli ali Makidunii, Tesalii shi Epiru, cari bâneadzâ di eti tu bunâ vitsinatâ shi akicâseari cu alanti populi reghionali i cu natsiunjili cama amânatu amintati.
Trâ unâ Europâ pututâ tu yinitoru, Consillu a Armânjiloru, luyurseashti câ easti di nai marea simasii s-hibâ tinjisitâ dyeafuraua lingvisticâ shi culturalâ tu cadrulu a bânariljei deadunu tu armunii, akicâseari, tinjiseari unu-alantu.
Consillu a Armânjiloru dimândă la tuti craturli natsiunali tu cari bâneadzâ Armânjilji, s- cilâstâseascâ tra s-aflâ căljiuri trâ pricunushtearea, avigljearea shi acrishtearea a identitatiljei a loru – singura cari va lâ da sh-ma mari vreari trâ lucurlu la developarea a reghionlui tu cari bâneadzâ.
Consillu a Armânjiloru shi spuni haraua shi tinjia ti cratlu Arbinishia cari apruke noulu nomu di avigljiari a minoritătsloru, la 13-li di Sumedru 2017 shi ari nâdii câ va s-hibâ bâgatu tu practikii ashi cumu prindi.
Consillu a Armânjiloru caftâ a cratlui România s-lâ pricunoascâ a Armânjiloru identitatea a loru ahoryea – singura cali cari s-lâ da puteari s-lucreadzâ deadunu cu alantsâ armânji, trâ buna deadunubânari, trâ isihia shi irinea tu Balcanu.
Consillu a Armânjiloru dimândâ a cratlui Gârtsia s-pricunoascâ limba shi cultura a Armânjiloru ca parti nidispârtsâtâ di avearea/patrimonlu a ljei natsiunalu, culturalu.
Consillu a Armânjiloru dimândâ a guvernului ali Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia s- tinjiseascâ shi s-bagâ tu practikii apofasea ditu Constitutsiunea a cratlui, tu tsi mutreashti ndrepturli a Armânjiloru, shi s-aflâ căljiuri di finantsari trâ avigljearea a limbâljei shi a culturâljei a Armânjiloru.
Consilliu a Armânjiloru shi spuni cândâsearea câ Europa Deadunu/Unitâ easti singurlu yinitoru trâ populili autohtoni shi mashi ea poati sâ siyuripseascâ buna deadunubânari, tu irini shi akicâseari.
NICULAKI CARACOTA Prezidentu Consillu Armânjloru
Consillu Armânjloru / Council of Armâns–Decision for Reg. No.2325 on 17/07/2008 Tirana District Court President: Nicolas Caracota Tel. + Fax. 0033 147 30 25 92 / 0033 6858 73223 / e-mail: nicara@free.fr
Jan 22 2018
The Aromanian Studies in Romania in the Age of the European Union: Some Observations = Studiile aromâne în România la ceasul Europei: câteva observaţii
Résumé : Les initiatives tous azimuts des Aroumains pour la promotion de leur langue et de leur culture après 1990 ont été plutôt bien accueillies au début en Roumanie. Le dépôt de la demande de reconnaissance de la minorité nationale aroumaine en 2005 va cependant provoquer une véritable levée des boucliers. Linguistes, historiens, hommes de lettres, réputés pour leurs travaux sur les Aroumains, souvent d’origine aroumaine, vont réagir vivement à ce tournant « national » de revendications identitaires qui couvaient depuis un moment. Comment interpréter cette réaction ? Quel peut être son impact sur les études aroumaines dans ce pays ?
Nicolas Trifon, « Les études aroumaines en Roumanie à l’heure européenne : quelques observations », Cahiers balkaniques [En ligne], 44 | 2016, mis en ligne le 11 décembre 2017, consulté le 22 janvier 2018. URL : http://journals.openedition.org/ceb/9806 ; DOI : 10.4000/ceb.9806
Jan 22 2018
The Aromanian Studies in Greece in the Age of the European Union: Some Observations = Οι βλάχικες σπουδές στην Ελλάδα την εποχή της Ευρωπαϊκής Ένωσης: κάποιες παρατηρήσεις
Stamatis Beis, « Les études aroumaines en Grèce à l’heure européenne : quelques observations », Cahiers balkaniques [En ligne], 44 | 2016, mis en ligne le 19 décembre 2017, consulté le 22 janvier 2018. URL : http://journals.openedition.org/ceb/9793 ; DOI : 10.4000/ceb.9793
