Pi arbinisheashte, armâneashte shi româneshte (trad. din albaneza : Oana Anca Mihaela Glasu)
Ju falenderoj nga zemra Z. Kira Mantsu, për fjalët e ngrohta dhe vëmendjen e vazhdueshme treguar ndaj krijimtarisë sime. Veçanërisht, ndaj Sokrat Buba… ”Fitoi romani për vllehët!”, shkrojtën gazetat shqiptare mes të tjerash, kur atij ju dha çmimi i Republikës, dhe unë ndjeva një krenari të veçantë.. Krenari për atë që isha dhe deri atëherë më vinte turp ta shprehja.Krenar se kisha bërë diçka për popullin tonë të panjohur e lënë në harresë, shpërndarë gjithandej trevave të Ballkanit.
Romanlu Socrat Buba, alu Thanas Medi, adus pi armãneashti di Andon Kristo, easti protlu cari zuyrãpseashti unu chiro ditu bana armãnjiloru ditu Arbinishii: intrarea tu bana mudernã a fãrshirotsloru “nomadz”, tu chirolu a comunizmolui cãndu, cu zori, alãsarã soia di banã traditsiunalã shi dipusirã tu “casi”, tu hoari, cãsãbadz. Romanlu ahurheashti cu zboarãli a marilui scriitoru arbinesu Ismail Kadare:” Nitsi unu popul nu vrea alãsai ta s-chearã”. Thanas Medi ncljinâ aestu romanu: “Armãnjilor, ca un plãngu ti suflitlu ditu soni!”
În facsimilul de mai jos este mesajul complect pe care
Max-Demeter Peyfuss mi l-a trimis pe 18 ianuarie 2006 dupa ce a citit cartea
mea în franceză apărută în 2005 despre care vorbeşte la început. Voi relua si
comenta doar paragraful în care este vorba de eventuala recunoaştere a
aromânilor ca minoritate în România.
Blestemul a supravietuit în sud-estul Europei ca formă de răzbunare sau, mai degrabă, ca o formă justițiară. El a persistat în lumea balcanică de-a lungul anilor, iar aromânii sunt cunoscuți printre slavi drept oameni care dețin magia/puterea acestor cuvinte malefice. Două materiale recent postate de Vlatko Dimov pe blogul său[1].
Adyivãsiiu/ cãntaiu, adusã pi limba rumunã, “PÃPUTSÃLI” (arb.”Këpucët”), shcurta prozã a scriitorlui Thanas Medi, alâncitâ tu rivista “OLTART”, nr. 28. Haristo Oana Anca Mihaela Glasu ca u adusi pi limba rumunâ… (Poati s-u toarnâ vârâ shi pi armâneashti! )
Pi frandza di internet TRA ARMANAMI alanci una
habari di la Cunsilu-a Armanjlor. Habarea pi treili limbi, rumaneasca,
angleasca shi frantseasca u ufiliseashti numa Consiliu (Council) armans/vlachs,
anda easti zborlu ti Cunsilu, shi arman/vlach, anda easti zborlu ti Armanjlji.
Candu, shi cum vini pana la aesta alaxeari,
shtiindalui ca, Cunsil u ufilisea numa makedonarmans/macedonarmans?
Text în limba românā urmat de versiunea în franceza si în engleza
În primul rând, în numele Consiliului Armâns/Vlachs,
vă mulțumesc că ne-ați invitat la acest forum.
Doar pentru informare, Armâns/Vlachs Council
reprezintă Armâns/Vlachs din Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și România, unde
locuiesc în număr mare.
Tinjisiti soatsa, tinjisits sots, Tinjisits membri Consiliului Armânjiloru sh Consiliul tinerilor armânji, Cumândasearea CA vâ câliseashti ti unâ Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019.
Cordescu, Mihail Virgil, Istoricul şcoalelor române din Turcia, Sofia şi Turtucaia, şi al seminarilor de limbă română din Lipsca, Viena şi Berlin, Bucarest, 1906, 402 p. : versiunea PDF
UNI AL CARABATACǓ : dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu, premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar” !!!
