TRA ARMANAMI

Dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu,  premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar”  !!! UNI AL  CARABATACǓ  ! Nu, nu easti alatusi ! 

Uni al Carabatacǔ (Naum Karabatak) easti armãnlu cari a. 1966 u amintã premia capitalã a Academiilyei Americheascã  – “Oscar”  ti naima bunã fotografii ! Easti, cãtǔ shtiǔ mini, uniclu armãnǔ cari ari amintatã “Oscar”  !!! 

Fãptu easti hoara Muluvishti, ningã Bituli, di pãrintsã armãny. Nica di nyicǔ ahurhi s-u nveatsã zãnatea di fotograf. Prota di fratslji alui Trifun shi Filip. Trifun lu-avea atelyelu “FOTO TEHNICA”, atelyelu alãntui frati u purta numa alui- “FOTO FILIP”. ул.„Никола Тесла“

Ma ca cum shtea singurǔ sã spunã, zãnatea “u coapsi” la marli Milton al Manachia, armãnlu- pionirǔ tu chibnematografia ditǔ Balcanǔ. Fotograflu-a Uborlui Vãsilichescu a Cãrunãlyei Rumãneascã. Omlu cari, deadun cu frati su Yanachǐ al Manachia, lyi scoasi tu cadur Sultanlu Turtsescu Abdul Hamid a-II-lea, vãsilyeadzlyi ali Sãrbii shi-ali Gãrtsii, sh  tuti personalitãts di valoari istoricã ditǔ chirolu tu cari bãna, anamisa di ely sh multsã armãny cu-anami shi di-aradã.

Tinirǔ, adjamitǔ, vrea provocãrǐ shi aventuri. Nu para lu strãxea comunizmul. A. 1956 ilegal ãl tricu sinurlu shi fudzi tu Gãrtsii. Aclo “lu-ashtiptarã“ shi l-hipsirã tu lagher . Tu lagherlu Lavrion armasi aproapea unǔ anǔ.  Cãndu ãly si deadi posibilitati, a.1957 emigã Belghia. Sh aclo lucra ca fotograf-portretistu ti alti ma mãri firmi privati. Ma nu-l tsãnea loclu. U cãfta bana tãxitã.

A.1961 emigrã tu Americhii. Ma nu-adjumsi tu gãrdinã cu lilici. Ohaio (Ohio)- SUA, prota aflã apanghiu  la unã bãsearicã  protestantã. Prota lucra pi chiro limatatǔ tu ma multi locurǐ, deapoaia tu unã laboratorii ti amatorǐ cãti 3-4 sãhãts ãn dzuã. Cãfta ma bun lucru shi s-purta dit un cãsãbã tu altu.

Tihea lu-adusi, ca s-cãnoascã cu vãrã uvreǔ cari ly-adrã unã bunã reclamã tu unã revistã stãmãnalã-  “unǔ ivrupean di Yugoslavia, cu praxã di 30 di any retusheadzã caduri cu naima bunã calitati” ! Sh di-atumtsea practic, lucru ly-adjundzea di cãtã tutǔ. Lucra mash retushieari, dicara li apruchea negativili li retushia shi li turna nãpoi.

Ma dicara ly-si aurã  lucurlu monotonic, tricu tu altu studio, cama mari shi-aclo li lucra tuti tehnili fotografitsi, fotografiari, retushiari, copiari. Sinsinati (Cincinnati) – Ohayo(Ohio) armasi 18 di any. Nicuchirlu-a studiolui eara hãristusitǔ di lucurlu alui sh nu mash ca lu-alãsã singur s-lucreadzã ma ly-organizã shi unã expozitsii Colombos (Ohio). La atsea Expozitsii Uni al Carabatacǔ fu proclamatǔ ti naima bunǔ fotograf ti-atselǔ anǔ shi u-amintã premia capitalã-a statlui Ohayo (Ohio).

Fotorafia easti  artã, shtiintsã shi practicã di adrari  caduri cari armãnŭ ti unã etã cu nreghistrarea-a lunyinãlyei… – shtea s-dzãcã lali Uni cãndu eara pi chefi.

A.1966 amintã “Oscar” ti fotografii tu categoria “colectsii di portreti” !

Tu Americhii bãnã cu nicuchira alui shi  dolyi ficiorǐ pãnã la a.1980 cãndu s-turnã nãpoi, Bituli. 

Tu 1982 ãl-dishclyidi studiolu “FOTO UNI”  tu loclu iu eara studiolu-a fratisui Filip. Tu-atselǔ locǔ va-s hibã pãnã  la 1987 cãndu studiolu va-lǔ poartã tu casa alui, pi str. Branislav Nushich nr.10.  

Naima multu lucra portret. Lyi scutea tu cadurǔ tuts maturantsãly di la sculiili di mesi di Bituli. Li-adra  cãnãscutili tablourǐ ca amintiri ti chirolu di mãturari. 

Profesional lucrã pãnã la a.1991 cãndu inshi tu pensii.

Ma tsi lai pensii. Di-atumtsea lucra nica ma multu ! Nu-avea evenimentu  tsi-l organiza  armãnylyi, sh elǔ s-nu hibã aclo. 

Ãlŭ canãscui  cãndu ti prota oarã u organizãm Dzua Natsionalã a.1989, cãndu noi ãndoi di la Sutsata “Pitu Guli” di Scopia nã dusim Bituli shi deadun cu fratslyi anoshtsã di la sutsata “Fratslyi Manakia” nã dusim la mirmintsãly armãneshtsã. Nã-aplicãm la  la groapa al Dimitri Atanasescu shi la mirmintili al Apostol Margarit, u cãnt”Pãrinteasca Dimãndari” …

Aclo, cu noi, eara sh Uni al Caarabatac !

Om cu-arãslu pi gurã, dipriunã cu dor  shi cu vreari s-adjutã, livendu cu foto-aparatlu s-li reghistreadzã momentili cari nu vor agãrsheari. Sh ahtari l-tsãnŭ minti  eara totna. S-fãtsea nyicŭ, s-hibã nividzutŭ ma elŭ tuti s-li veadã shi tuti s-li ãnreghistreadzã.

Tu fototeca alui, lyi-ari tuts  armãnyli cari aǔ adratã tsiva ti  Armãnamea.

Eara la fundarea-a Sutsatãlyei armãneascã “Frats Manachia” di Bituli, era la fundarea-a Ligãlyei a Armãnylor dit Machidunii, era la prota yurtuseari-a Dzuãlyei Natsionalã a Armãnylor, eara la tuti serli armãneshtsã ….

Atsea tsi lipseashti ahorhgea s-actsenteadzã easti activitatea alui la  bãsearica armãneascã Sãm.Am. Constantin shi Elena. Fu membru-a Comitetlui bãsirichescu shi tu soni s-featsi shi permanentu membru di tinyii. Tu atsea tesi eara shi cãndu fu hirotonizatǔ protlu preftu armãnescu, Sashu al Yerandã, tu 05-li di Cirãsharǔ a.2003.

Dupu tuti tsi li tricu, ashtiptã s-veadã shi unã expozitsii di cadurli alui organizatã tu cãsãbãlu natal. Tu Casa di culturã Bituli, ãn cadrili-a manifestatsiilyei “Veara di Bituli” , tu Alunarǔ a. 2014 fu organizatã expozitsia “Fotoportreti” di Uni al Carabatacǔ. Ashi s-discumpãrarã sotslyi alui prfesionishtsã. Uni al Carabatacǔ, uniclu  Armãnǔ cari ari amintatã “OSCAR” hãrzeashti  ahorhgea tinyii di partea-a organizatsiilor armãneshtsã. Muri tu 04-li di Shcurtu a.2019, Bituli. Fu ngrupatǔ tu 07-li di Shcurtu la Mirmintsãly  Armãneshtsã. Arhiva alui, cu tuti caduri shi lucrili personali arma

Născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), Victor Papacostea (1900-1962) a condus Institutul de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947) și a fondat revista Balcania (1938-1947).

Dreptul românilor asupra Basarabiei este titlul cărții apărută anul trecut în versiune română, germană și engleză la Muzeul Brăilei, Editura Istros, prefațată de Ioan Aurel Pop. Este vorba de un memoriu consecutiv ocupării Basarabiei în 1940 publicat inițial la București în germană (1941) și în engleză (1944). Cu ocazia acestei noi ediții aflăm că Victor Papacostea semna cu pseudonimul Ion Frunză. Basarabia nu făcea parte din domeniul său de cercetare.

Deputat de Caliacra (1932) și subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale (4.XI.1944 – 6.III.1945), ca membru al Partidului Național Liberal, este destituit de la Catedra de istoria popoarelor balcanice (1947) din motive politice. Deținut politic la Sighet și la Malmaison (1950-1958), fără mandat de arestare, nejudecat și necondamnat. Principalele sale contribuții privind aromânii figurează în cartea Civilizație românească și civilizație balcanică, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, introducere de Nicolae-ȘerbanTanașoca, București, 1983, carte disponibila Biblioteca NC Batzaria.

Tu chirolu dit soni, fui cãlisitã la ndauã iventuri armãneștã: La Festivalu ti Ayiu’ Yioryi di Cãmpulungu și la doauã lansãri di carti, ți s-feațirã Custanța. Tu ahurhitã s-pãrea cã nu au țiva deadun aesti manifestãri culturali, ama dupu ți loai parti la eali, duchii ca țiva li leagã.Ti aestu lucru voi sã zburãscu ma largu. Ama s-u lom dit ahurhitã.

Estan s-țãnu 11-a ediții pi aradã, a Festivalui „Deadun ti Ayiu’ Yioryi”, andreptu di Suțata „Nicu Hagi”, cumãndusitã di Emil Hagi, agiutat di taifã. Cata cum cathi an, furã cãlisiț oaspiț di iuțido, un autocar di București adusi soțl’i di la Suțata Culturalã Armãneascã. Programlu s-dizvãrti la Chentrul Cultural „Apa Sãratã” di Cãmpulungu Muscel, aclo iu, dupu zborlu di aprucheari a nicuchirlui, nchisi Simpozionlu cu tema ‘’Personalitãț dinãpoia a teli’ei ți azgrãmã, ti libirtati. Țãnurã cuvendã ti oamin’il’i di arãzgã armãneascã ama și ti romãn’il’i di Cãmpulungu Muscel, ți s-alumtatrã ti libertati, feațirã hãpsani, icã furã tu protlu i defturlu polim mondial: academicianlu Gheorghe Pãun, universitarlu Tușa Enache, octogenarlu Ion Octavian Bãnicã ș-alțã… Aestu dit soni fu autorlu a cartil’ei „Petre Tuțea, ma aproapi di Dumidzã” ți fu promovatã cu aestã furn’ie. Bãnicã spusi cã  easti soie cu “filozoflu”, ți adrã hãpsani cu mulțã armãn’i și ti cari avea maș zboarã mușeati. La Aiud, Tuțea fu nclis deadun cu pãrintili Arsenie Papacioc, ațel cari lu ngãsii autorlu s-ahurheascã sã scrii ti cunuscutlu orator.

Lire la suite de “Emil Hagi, un om cãt unã instituții / Aurica Piha”

“Eu nu voi putea fi decât un ratat, pentru că în lumea asta nu am ce căuta.”, “Eu nu voi trăi, voi muri tânăr ”, se confesa Miron Chiraleu mort în conditii suspecte putin înaintea eliberarii din închisoarea de la Aiud.

Miron Chiraleu a fost student la regie-teatru. În 1953 a răspândit manifeste în timpul desfăşurării la Bucureşti a Festivalului Internaţional al Tineretului. A fost arestat în 1956 pentru această acţiune şi condamnat la 6 ani de închisoare. A murit cu puţine zile înaintea eliberării din închisoarea Aiud. Unii spun că a fost omorât. Cei mai mulţi spun că s-a sinucis. Motivul (în viziunea “majoritară”) ar fi fost acela că a fost presat să devină informator. Alţii spun că a fost presat să participe la reeducarea de la Aiud. Mai există o opinie: sinuciderea ar fi fost provocată de o imposibilă poveste de dragoste. Nu suntem noi cei care am putea dezlega acest mister al aromânului originar din Turia, care a trăit undeva în Calea Floreasca (lângă intersecţia cu strada Dejugătoarei). Ne mărginim aici să cităm din cartea (“Amintiri în dialog”) închinată lui de cei doi prieteni ai săi: Matei Călinescu şi Ion Vianu.

Lire la suite de “Miron Chiraleu, 1933-1962 : “Cel ce nu s-a predat””

Haralambie Polenacovic, Elemente turcesti in aromâna : teza de doctorat susţinută în 1939 la Facultatea de filozofie de la Zagreb, Skopje, Academia macedoneană de ştiinţe şi arte, 2007, 205 p. Cu un rezumat în franceză de Petar Atanasov.

De limbă maternă aromână, Haralambie Polenacovic a cules el însusi materialul prezentat. El s-a născut la Gostivar, azi în Macedonia de Nord, pe 17 ianuarie 1909.

O carte preţioasă donată de romancierul si academicianul Luan Starova Bibliotecii aromâne Batzaria de la Paris. Studiul este urmat de 1638 de turcisme explicate : cuvântul în aromână este ortografiat în caractere latine, explicaţia în macedoneană în caractere chirilice. Pasionant. În curând Biblioteca va întocmi o versiune în PDF.

Lire la suite de “Turcismele în limba aromână”

Cu mare tristeţe am aflat de la Alexandru Gica, care la rândul lui a aflat de la Mariana Bara decesul lui Max Demeter Peyfuss (1944-2019). Lire la suite de “Putem să ne mândrim cu Max Demeter Peyfuss !”

Aoaltari, lu Salonlu di carti  dit Balcanu (Paris, INALCO), alânci carte ali Irina Nicolau Haide bre! apriadusâ pi galiceascâ di Marianne Mesnil tu unâ nouâ editsie. Tu bitisitâ va s’aflatsi postfatsa alu N. Trifon.  Lire la suite de “Le pari fou d’Irina Nicolau”

Itinéraire d’un officier français du front d’Orient en Albanie[1] est le titre de l’ouvrage que vient de faire paraître Grégor Marchal. Les textes de présentation sont suivis de l’album complet du lieutenant Gérald Silhol et de la reproduction d’une cinquantaine de plaques de verre au gélatino-bromure d’argent. Lire la suite de “Muscopuli, 1918, le tombeau du Français”

Tu meslu di martsu anlu aestu, alâci cartea di poezii « Vlahomania » di Spiru Fuchi, tu ună versiune bilingă (armâneashti-galiceshti) la editura Non Lieu di Paris ditu Galie. Părăstăsearea s’tsânu pi 6 di yismăciunji, la Sutsata Armanjloru di Bucureshti, iu fu invitată Cristina Passima Trifon, tsi priadusi pe galiceashti shi adră căpachea căttsălei shi ilustratsiili ti niscânti poezii.