TRA ARMANAMI

În facsimilul de mai jos este mesajul complect pe care Max-Demeter Peyfuss mi l-a trimis pe 18 ianuarie 2006 dupa ce a citit cartea mea în franceză apărută în 2005 despre care vorbeşte la început. Voi relua si comenta doar paragraful în care este vorba de eventuala recunoaştere a aromânilor ca minoritate în România.

Blestemul a supravietuit în sud-estul Europei ca formă de răzbunare sau, mai degrabă, ca o formă justițiară. El a persistat în lumea balcanică de-a lungul anilor, iar aromânii sunt cunoscuți printre slavi drept oameni care dețin magia/puterea acestor cuvinte malefice. Două materiale recent postate de Vlatko Dimov pe blogul său[1].

Adyivãsiiu/ cãntaiu, adusã pi limba rumunã, “PÃPUTSÃLI” (arb.”Këpucët”), shcurta prozã a scriitorlui Thanas Medi, alâncitâ tu rivista “OLTART”, nr. 28. Haristo Oana Anca Mihaela Glasu ca u adusi pi limba rumunâ… (Poati s-u toarnâ vârâ shi pi armâneashti! )

Pi frandza di internet TRA ARMANAMI alanci una habari di la Cunsilu-a Armanjlor. Habarea pi treili limbi, rumaneasca, angleasca shi frantseasca u ufiliseashti numa Consiliu (Council) armans/vlachs, anda easti zborlu ti Cunsilu, shi arman/vlach, anda easti zborlu ti Armanjlji.

Candu, shi cum vini pana la aesta alaxeari, shtiindalui ca, Cunsil u ufilisea numa makedonarmans/macedonarmans? 

Easti nauua numaseari definitiva?

Text în limba românā urmat de versiunea în franceza si în engleza

În primul rând, în numele Consiliului Armâns/Vlachs, vă mulțumesc că ne-ați invitat la acest forum.

Doar pentru informare, Armâns/Vlachs Council reprezintă Armâns/Vlachs din Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și România, unde locuiesc în număr mare.

Tinjisiti soatsa, tinjisits sots, Tinjisits membri Consiliului Armânjiloru sh Consiliul tinerilor armânji, Cumândasearea CA vâ câliseashti ti unâ Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019.

Cordescu, Mihail Virgil, Istoricul şcoalelor române din Turcia, Sofia şi Turtucaia, şi al seminarilor de limbă română din Lipsca, Viena şi Berlin, Bucarest, 1906, 402 p. : versiunea PDF

UNI AL  CARABATACǓ : dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu,  premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar”  !!!

Nu, nu easti alatusi ! 

Născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), Victor Papacostea (1900-1962) a condus Institutul de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947) și a fondat revista Balcania (1938-1947).

Tu chirolu dit soni, fui cãlisitã la ndauã iventuri armãneștã: La Festivalu ti Ayiu’ Yioryi di Cãmpulungu și la doauã lansãri di carti, ți s-feațirã Custanța. Tu ahurhitã s-pãrea cã nu au țiva deadun aesti manifestãri culturali, ama dupu ți loai parti la eali, duchii ca țiva li leagã.Ti aestu lucru voi sã zburãscu ma largu. Ama s-u lom dit ahurhitã.