Armãnjlj (Vlahi i Macedo-Romãnjlji), unã di nai ma cecljili milets dit Europa di sud, nu-s pricunuscuts - tru locurli a lor - di alanti milets, ca unã grupã ethnicã. Avigljitori di veacljia culturã shi civilizatsii a Tracilor, Armãnjlji, suntu - cu limba a loru shi cu adetsli a loru - singurlji marturi, cã latinitatea s-aflã tu Balkan di pisti 2000 di anj, di cãndu Consulu Paulus Emilius bãtu pi Filip V al Makiduniiljei - la Pydna - tru anlu 168, ninti Hristolu.

    Armãnjlj s-cunuscuts tru istorii di la anlu 900 shi tsiva, ca unã mileti NEOLATINÃ, cu numa di VLAHI. Di la anlu 1000 shi pãnã la anlu 1200, alj avea vãsiliili a loru: MAREA VLÃHII (Tesalia), NJICA VLÃHII (Etolia shi Acerniania), VLÃHIA DI NSUS (Epirlu), VLÃHIA ALBÃ (Moesia). Pi la anlu 1200, elj featsirã, deadun cu Vãrgharlji, Amirãrilja AROMÃNO-VURGHARO. Elj eara miletea latinã tru Amirãrilja Birantinã.

    Tru chirolu a Turtsãlor (1500-1900) elj s-trapsirã tru muntsãlj Pindu shi tru muntsãlj Balkanu shi puturã s-aibã di la Turtsã ndreptul s-chiverniseascã singuri, pãnã tru anlu 1913. Articolu 23 dit TRATATLU DI PACI DI BERLIN (1878), ãnghrãpseashti tri Armãnj shi Iradeaua a Sultanlui dit Maiu 1905, lã avea datã idyili ndrepturi ca shi la alanti milets dit Balkan. Tu Chivernisea a "Tinirlor Turtsã" ãn Poli, avea shi Armãnj.

    Dupã Conferintsa di Bucureshti (1913), Armãnjlji furã dats, fãrã s-hibã ãntribats, la patruli vãsilii dit Balkanu: la Albania (15% suntu Armãnj), la Gãrtsii (iu s-aflã pisti 600 000 di Armãnj), la Sãrbii shi la Vãrghãrii. Astãdz, nu ari vãrnã statisticã cari s-aspunã cãts Armãnj suntu. Enciclopedia di Leipzig (1956), ili Brockhaus (1965), ãnghrãpsescu cã armasirã putsãnj Armãnj (300 000 - 400 000). Cãtu di putsãnj s-hibã, aestã mileti NEO-LATINÃ lipseashti s-poatã s-tsãnã limba a ljei, limba armãneascã.

    Statili (Chivernisili) dit Balkan, shi miletsli cu cari bãneadzã Armãnjlji lipseashti s-da ndrepturi la Armãnj. Armãnjlji au virsatã sãndzã tra s-ascapã Balkanlu di Turtsã. Au datã oaminj di nai ma mãrlji, oaminj tsi au lucratã ti ghineatsa a Balkanlui. Tri atsea, vãsiliili ditu Balkanu, avea datã zbor (avea simnatã) la 1913 ca Armãnjlji s-aibã ndreptu la sculii shi biserits armãneshti. Vãrnã di eali nu-shi tsãnurã zborlu! Vãrnã di patruli vãsilii ditu Balkanu, nu-lj au tri Armãnj, nu-lj au tri populu armãnescu. Armãnjlji nu au sculii, ni biserits, ni cãrtsã, ni jurnali pi limba a lor armãneascã cu cari s-poatã s-aspunã la lumi tsi suntu (popul neo-latin); di iu yinu (di la Traci) shi tsi voru (ndrepturi s-poatã s-armãnã ARMÃNJ). Tru Romãnii s-aflã pisti 100 000 di Armãnj. Alj fudzirã dit locurli a lor, dupã 1920, cã nu putea s-bãneadzã. Nu di multu chiro elj au ndrepturi sã scoatã cãrtsã armãneshti tru America iu au shi jurnali armãneshti.

    Cu tuti cã Armãnjlji suntu unã mileti neo-latinã, cu limba a loru, cu cultura a loru, cu adetsli a loru, cu istoria a loru, Gretslji ãlj au tri Grets, Albanejlji ãlj au tri Albanej, Sãrghilj ãlj au tri Sãrghi shi Vãrgharlji ãlj au tri Vãrghari. Chivernisli (statili) fac tut tsi pot, ca Armãnjlji shi tinirlji Armãnj s-nu zburascã limba a loru armãneascã!

    Nu easti ghini ca lucãrli s-armãnã ashi cum suntu adzã. Armãnjlji nu vor s-chearã! Elj nu chirurã di dauã njilji di anj! Cum va s-chiarã astãdsã? Europa, tri intireslu a ljei, lipseashti s-facã ndriptati la Armãnj. S-poatã sã zburascã limba a loru, s-poatã s-tsãnã adetsli a loru. Tri atsea, elj caftã:
        1. S-hibã pricunuscuts aclo iu s-aflã di tutã eta, ca un popul armãnescu!
        2. S-aibã ndreptu s-anveatsã limba a loru! Vãsiliili iu bãneadzã s-agiutã cã elj lucreadzã tri aesti vãsilii!
 
    Aesti vãsilii au borgi la Armãnj s-lã asigurã:
        a. Tu sculii s-poatã s-anveatsã shi limba armãneascã!
        b. Tu bãserits s-poatã s-avdã limba armãneascã!
        c. S-poatã s-aibã cãrtã, jurnali tru limba armãneascã!
        d. S-poatã s-aibã Sutsatili a loru armãneshti!
 
    Aesti libirtãts tri Armãnj, tra s-poatã s-armãnã Armãnj, mileti latinã, ishita ditu veaclja culturã tracã, suntu buni shi tri civilizatsia shi cultura a luniljei! Tri atsea noi cãftãmu ca Armãnjlji s-hibã agiutats di tuti miletsli! Noi cãftãmu ca s-himu agiutats shi di ONU ashi cum suntu agiutati multi milets dit lumi!
 

   Copyright © 2001-2004    A.F.A. Trâ Armânami