C O M U N I C A T U

Adzâ, 24 di cirishearu 1997, membrilj Adunariljei Parlamentari a Consiliului a Europâljei apruchiarâ cu unanimitati raportulu a Comisiljei di Culturâ shi Educatsiuni. Tu aestu raportu s-alegu recomandãri trâ tuti craturli balcanici iu bâneadzâ armânj: s-facâ tut tra sâ si-nveatsâ shi sâ si ufiliseascâ limba armâneascâ tu sculii, bâserits, mass media (presâ, radiu, televiziuni).

La aestu evenimentu istoricu vini unâ delegatsiuni di armânj ditu Gârtsie, Vârgârie, Românie, Ghermânie shi Frântsie. Dinâintea a loru si-afla presidentulu Uniuniljei trâ Limbâ shi Culturâ Armâneascâ, Prof. Dr. Vasili Barba deadun cu presidentulu Sutsatâljei armânjlor di la Paris, Ing. Iancu Perifan.

Delegatsiunea di armânj fu acljimatâ tu sala Consiliului a Europâljei, aclo iu ma multu di 3 sihãts sâ zburâ pi mardzina raportuluiu adratu di domnulu Lluis Maria de PUIG. Dupâ tsi raportulu fu votatu di tuts delegatslji parlamentari, delegatsiunea di armânj fu apruchiatâ la doamna Leni Fischer - presidenta a Consiliului Europeanu. Comisia di Culturâ shi Educatsiuni deadi unu cocktailu ca tinjseari a raportorlui shi a deputatlui europeanu Lluis Maria de Puig shi a delegatsiuniljei di armânji tsi vini la Strasburg.

Deputatlu Lluis Maria de Puig, cari ma multu di doi anj lucrã ta s-bitiseascâ raportulu trâ armânj fu tinjsitu di armânjlji tsi vinirâ la aestâ sesiuni a Consiliului a Europâljei. Simbolicu armânjlji-lj durusirâ unâ veaclji cârlibanâ.

Delegatsiunea armâneascâ fu apruchiatâ shi di parlamentarlji italienj cari di anj di dzâli agiutarâ tra s-agiundzemu s-bânãmu aestâ dzuã istoricâ. Zboarâ di tinjie furâ aspusi trâ senatorlu Ferrarini, protlu parlamentaru europeanu cari bâgã problema armâneascâ tu Consiluil a Europâljei. S-azburâ trâ unâ colaborari yinitoari cu parlamentarlji italienj: cum va s-poatâ da unu agiutoru culturalu a armânjloru ashi cum avea pripusitâ senatorlu Ferrarini.

S-tsânu shi unâ Conferintsâ di presâ cari-ncljisi oficialu discutarea a problemâljei armâneshtsâ la Consiluil a Europâljei. La aestâ conferintsâ di presâ vinirâ multsâ giurnalishtsâ shi tuts bâgarâ antribã interesanti. Domnulu Lluis Maria de Puig spusi giurnalishtiloru nica unâ oarâ tsi-avea dzâsâ tu Raportu: craturli balcanici lipseashti s-tinjiseascâ ndrepturi culturali shi lingvistitsi a armânjloru. Mashi ashi va s-poatâ minoritatea armânâ sâ-shi tsânâ limba veaclji di pisti 2000 di anj.